De la pĂŁduri, revolta muntenilor poienari

• veteranii de rĂŁzboi si urmasii lor nu mai au rĂŁbdare • de ani de zile, circa 300 de persoane nu reusesc sĂŁ intre ĂŽn posesia pĂŁdurilor ce li se cuvin • ĂŽn Poiana Teiului nu mai sĂŽnt suprafete ĂŽmpĂŁdurite si pentru ei • „De ce s-au dat cele peste 10.000 de hectare boierilor Sturdza, iar pe noi, care am fĂŁcut rĂŁzboiul, ne-ati trecut cu vederea ca si cum n-am fi aici de-o vesnicie?, l-a ĂŽntrebat un sĂŁtean pe primar •

Un conflict pe tema ĂŽmproprietĂŁririi a fost la un pas sĂŁ izbucneascĂŁ la sfĂŽrsitul sĂŁptĂŁmĂŽnii trecute la Poiana Teiului. La baza acestuia se aflĂŁ nemultumirile celor peste 300 de nedreptĂŁtiti la legile fondului funciar. DupĂŁ ani de sperantĂŁ si asteptĂŁri, o parte a veteranilor de rĂŁzboi si urmasii acestora, ĂŽndreptĂŁtiti a fi ĂŽmproprietĂŁriti ĂŽn baza legilor fondului funciar de dupĂŁ ĂŁ'90, s-au trezit cĂŁ, desi au hotĂŁrĂŽri judecĂŁtoresti definitive si irevocabile, nu pot intra ĂŽn drepturi din lipsĂŁ de teren cu vegetatie forestierĂŁ pe raza comunei lor. Vineri, 5 aprilie, circa 25-30 de oameni s-au adunat la primĂŁrie pentru a cere socotealĂŁ executivului. Prezenta acestora a fost motivatĂŁ de anuntata sedintĂŁ de consiliu local, ce avea ĂŽn dezbatere problema bugetului pe 2013. Scandalul, cĂŁci pĂŽnĂŁ la urmĂŁ despre un adevĂŁrat scandal a fost vorba, a ĂŽntĂŽrziat deschiderea sedintei cu aproximativ douĂŁ ore. Oamenii, intrĂŽnd ĂŽn salĂŁ o datĂŁ cu alesii locali, extrem de agitati, au dat drumul vorbelor, spunĂŽndu-si of-urile si slobozind acuze la adresa primarului Petru BĂŽia si a fostului viceprimar Constantin Gavrilut care, spuneau ei, ĂŽn calitate de membri ai Comisiei Comunale de Fond Funciar, ar fi pus de-a lungul timpului ĂŽn posesie fĂŁrĂŁ a tine cont de ordinea ĂŽn care s-au obtinut hotĂŁrĂŽrile judecĂŁtoresti. „Avem hotĂŁrĂŽri judecĂŁtoresti din 2008 si nici pĂŽnĂŁ astĂŁzi nu am fost pusi ĂŽn posesie, iar acum ne spuneti cĂŁ nu mai este pĂŁdure“, au afirmat oamenii. „Mai mult, ati dat pĂŁdure la oameni care nu sĂŽnt din comuna noastrĂŁ, iar pe noi ne-ati lĂŁsat de izbeliste“. „De ce s-au dat cele peste 10.000 de hectare boierilor Sturdza, iar pe noi, care am fĂŁcut rĂŁzboiul, ne-ati trecut cu vederea ca si cum n-am fi aici de-o vesnicie? Trebuia ĂŽntĂŽi sĂŁ ni se dea nouĂŁ, cĂŁci si-asa Sturdza nu plĂŁteste impozit pe teren. Greul comunei tot pe noi, cei amĂŁrĂŽti“, au mai vociferat muntenii. „Ni se spune despre 142 de hectare cu care am putea fi ĂŽmproprietĂŁriti cĂŽtiva dintre noi. Dar ati vĂŁzut cĂŁ acest teren nu mai are pĂŁdure? Or noi cĂŽnd am luptat pe front n-am avut jumĂŁtate de puscĂŁ, ci pusca ĂŽntreagĂŁ. De ce sĂŁ ni se dea cĂŽte o bucĂŁticĂŁ pe acest teren, iar pentru restul sĂŁ mai asteptĂŁm sĂŁ ni se dea prin comunele ĂŽnvecinate? La Pipirig, dupĂŁ cum ni se spune“. „Eu vĂŁ ĂŽntreb de unde are atĂŽta pĂŁdure fostul viceprimar, cĂŁci atunci cĂŽnd a venit ĂŽn comunĂŁ avea numai o boccelutĂŁ si acum si-a fĂŁcut palat“. „Si-a tinut copiii ĂŽn America, la studii, numai din leafa de viceprimar?“. Asa a sunat ploaia de acuze la adresa executivului din mandatul trecut, acuze spuse de cĂŁtre poienari care, se pare cĂŁ adunaserĂŁ ĂŽn timp mult nĂŁduf.

Prefectul n-a rĂŁspuns la telefon si e asteptat ĂŽn comunĂŁ

La cele tinĂŽnd de ĂŽmproprietĂŁrire s-au adĂŁugat si altele tinĂŽnd de exploatarea deficitarĂŁ a islazurilor, inclusiv de terenul alocat proiectului privind amenajarea Satului Medieval care, pentru poienarii prezenti vineri la primĂŁrie, nu prezenta nici un interes. „Acel teren, vreo 40 de hectare, este islaz comunal. Ce ne trebuie nouĂŁ sat medieval? SĂŁ fim lĂŁsati ĂŽn pace, cu problemele si necazurile noastre“. Dintre cei care au vorbit am retinut numele unor oameni cu credibilitate, precum Vasile Alexandru, Vasile Florea, GicĂŁ Iosub, AftanasĂŁ FerĂŁstrĂŁoaru, Ion Todirel si lista ar putea continua. Necazurilor lor, convertite ĂŽn acuze, cu greu avea sĂŁ le tinĂŁ piept primarul BĂŽia care a ĂŽncercat sĂŁ explice oamenilor cĂŁ totul a fost fĂŁcut prin respectarea legii. Oamenii au cerut cu insistentĂŁ sĂŁ fie sunat prefectul, despre care auziserĂŁ cĂŁ la acea orĂŁ s-ar fi aflat la Hangu. La presiunea poienarilor, consilierul Doru PungĂŁ a sunat prefectul, dar acesta n-a rĂŁspuns la telefon. Si totusi, trebuia gĂŁsitĂŁ o solutie de compromis pentru ĂŽnchiderea scandalului. S-a propus ca din comisia localĂŁ de punere ĂŽn posesie sĂŁ facĂŁ parte pe lĂŽngĂŁ cei ĂŽndrituiti prin lege si o parte dintre cetĂŁtenii din Poiana Teiului, iar ĂŽmpreunĂŁ sĂŁ meargĂŁ ĂŽn teren pentru a vedea calitatea forestierĂŁ a celor 142 de hectare, ca mai apoi acestea sĂŁ fie luate prin protocol de cĂŁtre primĂŁrie si repartizate oamenilor proportional cu suprafata pe care prin hotĂŁrĂŽre judecĂŁtoreascĂŁ au dreptul s-o primeascĂŁ. Mai precis fiecare dintre cei aproximativ 300 de ĂŽndreptĂŁtiti sĂŁ primeascĂŁ cĂŽte jumĂŁtate de hectar, urmĂŽnd ca restul sĂŁ fie repartizat, dupĂŁ cum propusese Prefectura, ĂŽn comunele ĂŽnvecinate. RĂŁspunsul oamenilor a fost unul negativ, argumentĂŽndu-si refuzul prin faptul cĂŁ unora li s-a dat pĂŁdure de calitate, desi poate n-o meritau, iar lor doar scursuri forestiere. Oamenii, la rugĂŁmintea unor consilieri locali, aveau sĂŁ pĂŁrĂŁseascĂŁ sala cu greu, privirile lor dĂŽnd senzatia neĂŽncrederii, aceea precum cĂŁ iarĂŁsi li se va pregĂŁti o teapĂŁ. Cel mai convingĂŁtor argument a fost promisiunea fĂŁcutĂŁ de cĂŁtre unii consilieri locali cĂŁ, ĂŽn cel mai scurt timp, li se va organiza poienarilor o ĂŽntĂŽlnire cu prefectul de Neamt. Abia atunci cei mai multi dintre oameni au sĂŁ pĂŁrĂŁsit sala, lĂŁsĂŽnd loc derulĂŁrii sedintei de consiliu care, de ce sĂŁ n-o spunem, a fost la fel de furtunoasĂŁ ca preambulul acesteia.