DouĂŁ bucovinence au predat lectii de ĂŽnchistrire a ouĂŁlor

• copiilor din Bicaz le-a fost organizatĂŁ o manifestare care le-a avut ĂŽn prim plan pe douĂŁ sucevence experte ĂŽn arta ĂŽncondeierii •

La Bicaz, ĂŽnchistrirea ouĂŁlor dupĂŁ model bucovinean a constituit, zilele trecute, prilej de pelerinaj pentru trĂŁitorii locului dornici de a cunoaste cĂŽte ceva din tainele acestui mestesug. Clubul Cimentistilor, Parohia Dodeni si Biblioteca OrĂŁseneascĂŁ au avut ca invitate pe bucovinencele Elena CrĂŁciunescu si Ionela TĂŁran din CiocĂŁnesti din Suceava, adevĂŁrati mesteri populari, specializati ĂŽn ĂŽncondeierea ouĂŁlor de Pasti, care aveau sĂŁ explice si sĂŁ demonstreze pe viu ce si cum cu aceastĂŁ preocupare traditionalĂŁ de spiritualitate si artĂŁ crestinĂŁ devenitĂŁ demult unul dintre brand-urile Bucovinei. „Obiceiul ĂŽnchistririi ouĂŁlor este unul vechi ĂŽn Bucovina. Noi o sĂŁ vĂŁ prezentĂŁm modul de inchistrire care se practicĂŁ ĂŽn comuna CiocĂŁnesti din judetul Suceava, pentru cĂŁ trebuie sĂŁ stiti cĂŁ existĂŁ un specific al zonei“. Cam asa ĂŽsi ĂŽncepeau mesteritele dialogul ĂŽn timp ce-si puneau ĂŽn valoare cunostintele fĂŁcĂŽnd sĂŁ rĂŁsarĂŁ pe imaculata coajĂŁ a ouĂŁlor fel de fel de motive astrale, toate pe fondul culorilor traditionale, astfel ĂŽncĂŽt ĂŽn momentul expunerii lor ĂŽn cosul special pregĂŁtit, paleta coloristicĂŁ sĂŁ creeze imaginea unui adevĂŁrat curcubeu. Si cum cei mici, ori scolarii au constituit baza publicului prezent la ĂŽncondeiere, curiozitatea specificĂŁ vĂŽrstei s-a convertit ĂŽn multime de ĂŽntrebĂŁri. „Ce fel de ouĂŁ sĂŽnt astea?“, „Cum le-ati fĂŁcut de sĂŽnt unele rosii, iar altele negre?“, „Liniile, cum de sĂŽnt asa drepte?“, „De cĂŽnd ati ĂŽnceput sĂŁ lucrati?“, „Ati ĂŽnvĂŁtat greu?“, „La dumneavoastrĂŁ, copiii se pricep la ĂŽncondeiat ouĂŁ?“. Si multe altele, la care bietele bucovinence abia de pridideau cu rĂŁspunsurile. „Îmi aduc aminte cĂŁ, atunci cĂŽnd eram copii, ĂŽnainte de sĂŁrbĂŁtoarea Pastelui, pĂŁrintii ne duceau la cele mai iscusite ĂŽncondeietoare sĂŁ ne ĂŽnvete si pe noi cum se ĂŽnchistreazĂŁ ouĂŁle. Si ĂŽn primul an, un pic, ĂŽn urmĂŁtorii, mai mult, pĂŽnĂŁ am devenit si noi mesterite. Acum ĂŽnvĂŁtĂŁm pe alti copii, asa cum ĂŽncercĂŁm si cu voi. Nu-i greu, dar trebuie sĂŁ ai un pic de fantezie, rĂŁbdare multĂŁ si precizie ĂŽn trasarea liniilor. DacĂŁ cumva gresesti, nu mai poti repara nimic“, a povestit Elena CrĂŁciunescu. Fermecati de frumusetea celor rezultate din mĂŽinile bucovinencelor, multi si-au dorit sĂŁ ducĂŁ acasĂŁ mĂŁcar cĂŽte un ou ĂŽnchistrit, drept amintire. Femeile erau pregĂŁtite si pentru o atare situatie. „8 lei, un ou de gĂŁinĂŁ, 18 lei, oul de gĂŽscĂŁ si 150, unul de strut. Acesta-i pretul...“, a spus Ionela TĂŁran. Si n-au fost putini aceia care si-au scotocit buzunarele pentru plata „noului ou, palat de nuntĂŁ si cavou“, cum plastic l-a definit Poetul. O datĂŁ cu frumosul ou, copiii, dar si cei mari, au plecat spre case cu un noian de cunostinte si de amintiri despre nobilul mestesug al bucovinencelor. De-acum ĂŽncolo, de la cei mai mici pĂŽnĂŁ la cei mari, se va sti ce este aceea o chisitĂŁ, cum se preparĂŁ ceara cu care se traseazĂŁ liniile, cum se vopsesc ouĂŁle, ori ce reprezintĂŁ culoarea si figurile geometrice din punct de vedere simbolistic. „Albul semnificĂŁ puritatea, galbenul - bogĂŁtia, rosul - iubirea vesnicĂŁ, fiind si culoarea Pastelui si negrul - eternitatea. CĂŽt priveste figurile geometrice, inspirate din scoartele tĂŁrĂŁnesti si costumul popular, surprind steaua ĂŽn opt colturi, simbolizĂŽnd fericirea si bucuria de a trĂŁi, calea rĂŁtĂŁcitĂŁ sau cĂŁrarea ciobanului, brĂŽul popii, crucea pĂŁstii, toate acestea fiind doar cĂŽteva dintre cele mai frecvente ornamente trasate perfect si cu piosenie pe coaja oului, desemnat prin ĂŽnchistrire a deveni simbolul sĂŁrbĂŁtorilor pascale“, aveau sĂŁ spunĂŁ bucovinencele. Referitor la noianul de obiceiuri ce au fost tesute de-a lungul vremilor prin ĂŽmbinarea motivului religios cu fantezia românului, existĂŁ mai multe legende despre ouĂŁle de Pasti. Se povesteste cĂŁ ouĂŁle aduse de femeile mironosite la SfĂŽnta Cruce, au fost ĂŽnrosite de sĂŽngele MĂŽntuitorului. Nu lipsite de farmec sĂŽnt versurile spuse de la Maria TintilĂŁ din Bicaz, la vederea ĂŽncondeierii ouĂŁlor. O altĂŁ legendĂŁ spune cĂŁ ouĂŁle de Pasti se coloreazĂŁ pentru cĂŁ pietrele cu care iudeii L-au lovit pe Iisus s-au transformat ĂŽn ouĂŁ rosii. Cert e cĂŁ oul joacĂŁ un rol important ĂŽn sĂŁrbĂŁtorile pascale. De aceea gospodinele din unele zone ale tĂŁrii, cu precĂŁdere ale Bucovinei, „ĂŽl vindecĂŁ“, „ĂŽnchistrindu-l“, iar prin alte pĂŁrti el este „sĂŁpat“, „muncit“, „pictat“, „ĂŽmpuiat“ sau „nĂŁcĂŁjit“. Ideea unui astfel de proiect cultural, la Bicaz a avut-o Petrut Popovici, directorul Clubului Cimentistilor, la care au subscris Parohia Dodeni si Biblioteca OrĂŁseneascĂŁ. Pragul celor trei institutii a fost cĂŁlcat de peste 1.000 de bicĂŁjeni, la care s-a adĂŁugat si un grup de elevi de la Costisa condus de cĂŁtre profesoara Vasilica Livezeanu, partener al Clubului ĂŽn proiectul Pastele prin ochi de copil, aflat la cea de-a III-a editie.