Cine vrea s� (mai) c�nte la contrabas?

• Ciprian Iacob, un instrumentist de clasa a VII-a, a obtinut premiul I la faza zonalďż˝ a Olimpiadei Nationale de la Galati

Este interesant de remarcat faptul c�, �n ciuda apetentei pentru sunetul grav, care domin� ast�zi �ntregul perimetru al muzicii de consum, devenind o obsesie a oric�rui adolescent sau t�n�r, si nu numai, instrumentul care st� la ob�rsia fundamentului sonor este destul de putin cunoscut si, mai ales, uzitat.
Italienii ďż˝i spun contrabasso, francezii, contrabasse, germanii, kontrabass, enlezii, double bass, iar echivalentul portughez e rabecao. Dictionarele de specialitate ďż˝l definesc ca: „instrument cu coarde si arcus, component al familiei violina, construit dupďż˝ aceleasi principii, dar de dimensiuni mult mai mari“. Cu statura impunďż˝toare a modelului standard (o ďż˝nďż˝ltime de peste doi metri si o cutie de rezonantďż˝ de un metru si treizeci de centimetri), cu registrul sonor grav si pďż˝trunzďż˝tor asigurat de patru coarde acordate ďż˝n ordinea inversďż˝ a viorii, contrabasul constituie prezenta obligatorie atďż˝t ďż˝n orchestra simfonicďż˝, atďż˝t ďż˝n cea cameralďż˝, cďż˝t si ďż˝n band-urile de jazz sau alte genuri. ďż˝n orchestrďż˝, contrabasul sustine basul armonic, avďż˝nd si un rol figurativ, polifonic si chiar solistic ďż˝n partituri ce apartin unor stiluri muzicale diverse, de la cel clasic, pďż˝nďż˝ la muzica de avangardďż˝ a contemporaneitďż˝tii.
Se crede c� inventia instrumentului ar apartine lutierului italian M. Todini si deriv� din evolutia unui model de viol� din secolul al XVII-lea. Instrumentul are, �n mod firesc, virtuozii s�i si dintr-o list� a celebrit�tilor rom�nesti �n domeniu nu ar putea lipsi: Iosif Prunner, Ion Cheptea, Liviu Moga, Dorin Marc, Boris Boicu, Stefan Thomasz, Wolfgang Guttler, Ovidiu B�dil�, Giony R�ducanu si multi altii.

�nv�t�celul...

C�nd a �nceput studiul contrabasului, Ciprian Iacob nu stia bine ce este acest instrument. A �nceput pianul si la sf�rsitul clasei a IV-a, �n urma unei campanii �n care au contat si datele somatice, a fost convertit. Din clasa a V-a a trecut la clasa de contrabas, sub �ndrumarea profesorului Stefan Pojoga. Corzile libere si exercitiile destul de anoste pentru pozitionarea m�inii si coordonarea arcusului nu aveau nimic persuasiv. Ciprian recunoaste c� la �nceput a fost cam greu si nu s-a simtit extrem de atras de noua postur� �n care trebuia s� z�misleasc� sunete. Nu era str�lucitorul sunet al pianului care �nc� mai reverbera �n subconstient. Dup� nenum�rate ore de studiu, instrumentul greoi si antipatic a �nceput s� se ml�dieze, sunetul a devenit tot mai curat, mai amplu si mai bogat �n armonice si, treptat, �ntre micul instrumentist si enormul instrument s-a conturat o leg�tur� tot mai pregnant�. Pe m�sur� ce descifra tainele instrumentului, Ciprian a realizat c� are al�turi un adev�rat prieten care l-a ajutat s� se impun�, s� intre �n orchestr� si s� dezv�luie, �n aceast� conjunctur�, importanta cov�rsitoare a acestuia din punct de vedere sonor. Dup� ce a participat la concursurile catedrei de coarde din cadrul Liceului de Art�, anul acesta, Ciprian a avut prima iesire adev�rat� �n cadrul etapei zonale Moldova a Olimpiadei Scolare Nationale, la Galati, unde a obtinut premiul I cu 99 de puncte. Mica sc�pare din finalul primei p�rti a Concertului �n re major de Vivaldi, care l-a vitregit de un punct si de participarea la etapa final� pe tar�, este recunoscut� pertinent de �nv�t�cel. Acest lucru nu l-a descurajat ci, dimpotriv�, l-a determinat, dup� cum ne-a m�rturisit, s� se aplece cu si mai mult� grij� si atentie asupra studiului si perfection�rii. Ciprian Iacob are mult� stim� si mult respect fat� de profesorul s�u care i-a conturat un nou destin si este hot�r�t s� nu-i �nsele astept�rile. Va lucra �n continuare si dup� terminarea liceului, tot la Piatra Neamt, intentioneaz�, cum e si firesc, s� urmeze studiile superioare �n cadrul Conservatorului.

... si maestrul

Reporter: Stimate domnule profesor Stefan Pojoga, cum e sďż˝ fii profesor de contrabas?
Stefan Pojoga: Clasa de contrabas de la Liceul de Art� s-a �nfiintat �n 1991, c�nd am fost repartizat aici prin concurs. Am pornit destul de greu la �nceput pentru c� se f�cea resimtit� si lipsa resurselor materiale si umane. �n timp, clasa de contrabas si-a consolidat at�t pozitia c�t si statutul. Treptat am reusit s� cump�r�m niste instrumente. Din punct de vedere material si al dot�rilor st�m prost si acum. Tot ce vedeti �n aceast� clas� este contributie personal�. Instrumentele pe care le avem s�nt deplorabile si, �n ciuda demersurilor pe care le-am f�cut c�tre conducerea Liceului de Art�, nu s-a rezolvat nimic.
Rep.: Dincolo de aceste neajunsuri, pe care sper sďż˝ le audďż˝ cei care trebuie, ati avut, totusi, si satisfactii.
S.P.: �n timp am avut rezultate si, evident, �n urma lor si satisfactii. Astfel, primul meu elev din aceast� scoal� si care ulterior mi-a fost si student la Iasi, unde am predat o vreme, Marius Mih�il�, este �n prezent titular la Filarmonica din Brasov, dar e detasat si c�nt� la Chieti, �n sudul Italiei. E interesant s� remarc c� �n 1988, pe vremea c�nd eram beneficiarul unei burse �n Italia, am c�ntat si eu acolo. Au fost mai multi elevi buni, dar cei care au mers mai departe si m�n�nc�, cum spun eu, o bucat� de cozonac de pe urma acestui instrument, s�nt Lucian Manolache, care c�nt� �n Statele Unite ale Americii, si Marius Cojocaru, care e tot �n Italia, dup� ce a urmat Conservatorul acolo. Am mai avut elevi de gimnaziu care acum se afl� la Bucuresti, unde au c�stigat numeroase concursuri.

Instrumentul care face cozonac

Rep.: Ati folosit o expresie asupra cďż˝reia vreau sďż˝ mďż˝ opresc o secundďż˝; aceea cďż˝ unii dintre elevii dumneavoastrďż˝ care au reusit, mďż˝nďż˝ncďż˝ „o bucatďż˝ de cozonac“. De pe urma contrabasului, prin urmare, se poate trďż˝i bine...
S.P.: Da, se poate tr�i bine. Toti marii contrabasisti au demonstrat lucrul acesta.
Rep.: Lucrarea dumneavoastrďż˝ de doctorat, pe care o pregďż˝titi, se numeste „Contrabasul - instrument solist“. Cďż˝t de solist poate fi contrabasul, dincolo de rolul sďż˝u covďż˝rsitor ďż˝n orchestrďż˝?
S.P.: Contrabasul are �n orice orchestr� rolul de a asigura fundamentul sonor, armonic, al �ntregului ansamblu. Din punct de vedere solistic este mai dificil, chiar si dac� ar fi s� tinem seama numai de particularit�tile constructive si tehnice. Din aceast� pricin�, meritul instrumentistului care reuseste s� obtin� un traseu sonor surprinz�tor ce tine de virtuozitate, este cu at�t mai mare. Marii solisti ai acestui instrument exerseaz� deseori piese din repertoriul violonistic. �n acest caz, efortul este teribil. De altfel, �n perioada scolii noi ne ax�m mai mult pe repertoriul solistic.

Contrabasul si Paganini

Rep.: Cum l-ati caracteriza pe elevul dumneavoastrďż˝, Ciprian Iacob? Este, nu-i asa?, ultima dumneavoastrďż˝ „creatie“.
S.P.: Ciprian Iacob are toate sansele de a deveni un bun instrumentist. Este cel mai nou premiant al meu, asa cum ati spus, si are toate premisele de a reusi. O demonstreaz� tot ce a f�cut p�n� acum, a asimilat �ntr-un timp scurt tot materialul de studiu propus si, dac� e s�-l judec�m cinstit, cu toate c� este �n clasa a VII-a, lucreaz� la nivelul programei de clasa a IX-a. La un concurs de anvergur� �ns�, programa e nivelul minim. Asta e regula performantei. Eu sper ca �mpreun� s� facem adev�rat� performant�. Mai mult, c�nd am un elev care promite, �i planific evolutia p�n� la nivelul clasei a XII-a. Trebuie s�-l mentin �n ritmul impus de contextul competitional actual. Si dac� va manifesta aceeasi consecvent� ca p�n� acum, s�nt sigur c� va reusi. Deplin.
Rep.: Ce �nseamn� asta?
S.P.: S� c�nte la contrabas asemenea lui... Paganini.