Ziua �n care a murit mama

De cďż˝teva zile, dimineata, la prďż˝nz si seara, clopotul bisericii din satul meu bate prelung. Bate, nu pentru cďż˝ azi, asa cum se agitďż˝ ďż˝ntreaga presďż˝ romďż˝neascďż˝ va fi suspendat Traian Bďż˝sescu. Nu. Bate pentru cďż˝ a murit mama. Sunetul, ca un bocet, vesteste sďż˝tenii cďż˝ a mai murit unul dintre ei. La douďż˝ palme de mine, ďż˝n sicriu, e chipul subtiat al mamei. Privesc la visinul din fereastrďż˝ care a ďż˝nflorit alb, viguros, indiferent, obraznic. Sďż˝tenii vin, unul cďż˝te unul, si rostesc cu voce tristďż˝ „Dumnezeu s-o ierte!“. Eu repet, aproape mecanic, „Dumnezeu s-o ierte!“. La orele 11 vor veni preotii. Acum e zece. Cineva mďż˝ cheamďż˝ la telefon. E secretara mea de la Bucuresti. Aveti de scris un editorial, ďż˝mi spune ea. A murit mama, rďż˝spund. Stiu, zice fata, dar trebuie sďż˝ scrieti. Toatďż˝ viata am scris. Mort, copt, pe o rďż˝nďż˝, ďż˝n pďż˝dure sau pe vapor, pe masďż˝ sau pe genunchi. Am scris, am scris, am scris. Azi ar trebui sďż˝ fac rabat de la o obligatie care mi-a mďż˝ncat zilele. Mama a fost primul scriitor pe care l-am cunoscut. Mama m-a ďż˝nvďż˝tat disciplina scrisului. A fost dascďż˝l ďż˝n satul meu, mai ďż˝ntďż˝i ďż˝nvďż˝tďż˝toare, sef de promotie a scolilor normale din Ploiesti si Buzďż˝u din timpul rďż˝zboiului. Apoi filolog, cu studii la Universitatea din Bucuresti. A scris trei cďż˝rti de poezie. A fost o viatďż˝ director de scoalďż˝.
Televizorul nu merge, radioul e mut, vrajba de la Bucuresti nu intrďż˝ ďż˝n odaia ďż˝n care zace pe catafalc mama. Azi, au scris unii, e „ziua cea mai lungďż˝“. Se joacďż˝, via Traian Bďż˝sescu, destinul Romďż˝niei. ďż˝ncepe al treilea rďż˝zboi mondial. E sfďż˝rsitul lumii. Se usucďż˝ iarba si avorteazďż˝ florile abia deschise ďż˝n pomii fructiferi.
Sďż˝nt sunat de la un post de radio. Voce precipitatďż˝. "Ce pďż˝rere aveti, ca vicepresedinte al Clubului Romďż˝n de Presďż˝, despre suspendarea presedintelui Traian Bďż˝sescu?“. Rďż˝mďż˝n cu receptorul ďż˝n mďż˝nďż˝, nďż˝uc. Ce suspendare? Ce club? Suspendarea lui Traian Bďż˝sescu, repetďż˝ fata. ďż˝ncet, abia dacďż˝ mďż˝ aud eu: „Domnisoarďż˝, a murit mama“. Si totusi, insistďż˝ ea, vďż˝ rog, stiti cum e, cďż˝teva vorbe, ďż˝n direct. A murit mama, repet. Fata nu ďż˝ntelege si mďż˝ crede probabil nebun. ďż˝nchid.
Rom�nia tr�ieste spaima dac� va supravietui epocii Traian B�sescu. O religie nou� a pus st�p�nire pe multi dintre noi.
Bat clopotele la S�ngeru. Lung, desir�nd �n aer, sunetul. Bat a mort. Am mai auzit acest sunet c�nd a murit tata. S�nt trei decenii �ntre sunetul de atunci si sunetul de azi. Azi a murit mama.
Sďż˝tenii vin, unul cďż˝te unul, vin functionarii primďż˝riei. Azi noapte au vegheat-o profesorii scolii din sat. Se aliniazďż˝ ďż˝ncet, lďż˝ngďż˝ peretele casei, jerbe si coroane. Nimeni nu vorbeste despre suspendarea lui Traian Bďż˝sescu. Nimeni nu pomeneste despre iminenta disparitie a Romďż˝niei prin demisia sau demiterea liderului providential. Satul meu trďż˝ieste trist doar moartea mamei. Eu, pentru a nu fi mustrat din sicriu de mama, dictez, pe un celular, aceste vorbe care sďż˝nt o scuzďż˝ pentru cititorul meu. Ele au menirea sďż˝ ďż˝nlocuiascďż˝ un editorial. ďż˝n satul meu, cel putin ďż˝n satul meu, suspendarea, demisia sau demiterea presedintelui nu reprezintďż˝ un eveniment. A murit „Doamna Virginia“, fosta directoare a scolii, soptesc oamenii. Eu si fratele meu sďż˝ntem priviti ďż˝ntr-un fel anume. Stďż˝m lďż˝ngďż˝ mama, apoi alergďż˝m unul dupďż˝ gropari, altul sďż˝ plďż˝tim clopotarul. Ritualurile trebuie ďż˝ndeplinite. E o primďż˝varďż˝ pulsďż˝ndďż˝ pe dealuri.
Va supravietui Rom�nia suspend�rii domnului Traian B�sescu? E azi "ziua cea mai lung�" a patriei, patria de care �mi vorbea mama c�nd eram copil de scoal�. Nu stiu. Stiu doar c� ea a murit. Ea a fost suspendat� de Dumnezeu si e tot ce m� intereseaz� azi, m�ine si �ntotdeauna. Satul meu va tr�i cu si f�r� Traian B�sescu. A murit mama. Peste c�teva ceasuri, o �ngrop�m. Dumnezeu s-o odihneasc� �n t�r�na cimitirului. Rom�nia r�m�ne, �ns�, vie cu si f�r� Traian B�sescu. Mi-e �ns� extrem de greu s� accept c� eu r�m�n viu f�r� mama.