S�rb�toarea Sf�ntului Gheorghe, purt�torul de biruint�

Sf�ntul Mare Mucenic Gheorghe, purt�torul de biruint�, este celebrat de bisericile crestine, an de an, pe 23 aprilie. Traditia bisericii ne spune c� acest sf�nt era originar din Capadochia, din p�rinti crestini vestiti, si a tr�it pe vremea �mp�ratului roman p�g�n Diocletian. Crescut �n buna si dreapta credint�, t�n�rul Gheorghe, dup� moartea tat�lui s�u, a plecat �n Palestina, unde avea multe averi si mosteniri. Acolo s-a �nrolat la oaste. Dup� ce a ar�tat vitejia �n r�zboaie, �mp�ratul Diocletian l-a numit cu dreg�toria de comite si de voievod, la v�rsta de doar 20 de ani.
Cďż˝nd a aflat Diocletian, prigonitorul crestinilor, despre ostasul proaspďż˝t ridicat ďż˝n rang de el ďż˝nsusi cďż˝ se ďż˝nchinďż˝ la Hristos, Gheorghe, rďż˝mas ďż˝ntre timp orfan de ambii pďż˝rinti, a ďż˝mpďż˝rtit toatďż˝ averea sďż˝racilor, a eliberat pe toti robii sďż˝i, socotind cďż˝ a venit vremea mďż˝ntuirii. Cu ďż˝ndrďż˝znealďż˝, a spus ďż˝mpďż˝ratului cďż˝ hotďż˝rďż˝rea de a prigoni crestinii este nedreaptďż˝, explicďż˝nd cďż˝ idolii nu sďż˝nt dumnezei. Pentru acest rďż˝spuns, Gheorghe a fost aruncat ďż˝n temnitďż˝, fiind supus la torturi groaznice. A fost lovit cu sulita, lovit la tďż˝lpi, strivit sub lespezi de piatrďż˝, chinuit pe roatďż˝, aruncat ďż˝n groapďż˝ cu var, obligat sďż˝ bea otravďż˝, ďż˝ncďż˝ltat cu papuci cu cuie si bďż˝tut cu bestialitate. Se spune cďż˝, ďż˝n timpul supliciilor, ďż˝n fata lui Gheorghe s-a arďż˝tat un ďż˝nger, care a pus mďż˝na pe el, spunďż˝ndu-i : „Bucurďż˝-te!“, fďż˝cďż˝ndu-se apoi nevďż˝zut. Apoi, mucenicul a coborďż˝t singur de pe patul de torturďż˝, cu trupul tďż˝mďż˝duit de rďż˝ni, uimind pe toti de fatďż˝, care s-au convertit la crestinism, printre ei si ďż˝mpďż˝rďż˝teasa Alexandrina, sotia crudului ďż˝mpďż˝rat Diocletian. Pe 23 aprilie 303, martirului Gheorghe i-a fost tďż˝iat capul ďż˝n fata ďż˝ntregii ostiri. De atunci, imaginea sa a fost asociatďż˝ cu vitejia nemďż˝rginitďż˝ si credinta ďż˝n biserica crestinďż˝ pďż˝nďż˝ la sacrificiu suprem.
Iconografia bisericeasc� p�streaz� imaginea Sf�ntului Gheorghe c�lare pe cal, str�pung�nd cu sulita un balaur, dup� o legend� ap�rut� �n secolul al XII-lea. Se povesteste c� un balaur imens si feroce a ap�rut l�ng� Selena, �n Lybia. Locuitorii �i ofereau zilnic oi pentru a-i potoli foamea, iar c�nd s-au terminat oile, balaurul a cerut pe fata �mp�ratului. Atunci, a ap�rut un viteaz crestin care a r�pus fiara fioroas�.
�n cinstea Sf�ntului Gheorghe au fost ridicate de-a lungul timpului nenum�rate biserici crestine ortodoxe si catolice, �n toate t�rile Europei. Sf�ntul purt�tor de biruint� a fost ales ca patron al Angliei, precum si al Moldovei lui Stefan cel Mare si Sf�nt. Ocrotirea sa se extinde asupra soldatilor si, printr-o analogie a numelui cu numele p�m�ntului �n limba greac� (geea), asupra truditorilor s�i, agricultorii.
�n calendarul popular religios se spune c� Sf�ntul Gheorghe are cheia cu care deschide poarta timpului, �nchis� de Sf�ntul Dumitru, �n toamn�, pe 26 octombrie. Se mai p�streaz� si �n zilele noastre obiceiul ca, �n ajunul acestei s�rb�tori, s� se pun� ramuri verzi de r�chit�, asezate pe o brazd� pe st�lpul portilor, pentru a marca venirea prim�verii si �nceperea muncilor agricole, dar si c� sf�ntul vine noaptea �n gospod�rii si �si leag� calul de st�lpul portii, s� apere p�sunile si f�netele de duhuri rele.