Pietrenii, condamnaþi ori la frig, ori la preþuri aberante la întreþinere
• interviu realizat cu Iulian Iancu, deputat PSD de Neamþ Reporter: O primã întrebare fireascã pentru oricare dintre locuitorii municipiului Piatra Neamþ este legatã de data la care este supusã dezbaterii publice soluþia de alimentare cu cãldurã a municipiului. De ce abia la 1 noiembrie 2005?
Iulian Iancu: Cu mai bine de un an înainte am supus analizei conducerii municipalitãþii soluþia propusã de General Electric, precum ºi schema financiarã de susþinere. Toate discuþiile s-au purtat în prezenþa primarului Gheorghe ªtefan ºi a directorului general al societãþii de termoficare a agentului termic în Piatra Neamþ. Avînd ºi susþinere politicã, în urma desemnãrii unui liberal ca prim ministru, a fost mult mai simplu pentru actualul primar sã poatã atrage direct fondurile necesare modernizãrii sistemului de alimentare cu cãldurã al municipiului Piatra Neamþ. Dacã în final conducerea municipiului a decis ca soluþia de alimentare cu cãldurã sã foloseascã drept materie energeticã primarã gazele naturale, atunci opþiunea nu poate fi alta decît cogenerarea.
Rep.: De ce cogenerarea?
I.I.: Termodinamic, producerea numai a energiei electrice în cel mai performant ciclu - cel combinat gaze/abur - se poate face cu un randament maxim de circa 50%. Producerea numai a cãldurii în centralele termice cu cazanele cele mai performante, se poate face cu randamente maxime de circa 93%. Ca urmare, randamentul global de producere separatã a celor douã forme de energie poate atinge maximum 68-69%. Faþã de producerea separatã, indiferent de natura ciclului utilizat (cu abur, cu gaze), cogenerarea conduce la un randament global de producere a celor douã forme de energie în medie de 80-90%, respectiv cu 25-60% mai mare faþã de producerea lor separatã. Mai trebuie avute în vedere reducerea emisiilor poluante ale atmosferei, ca o consecinþã a reducerii consumului de combustibil. Ca urmare directã a economiei de combustibil organic, emisiile de CO scad de la 820 la 380 g/kWh , emisiile de SO scad de la 600 la 0 g/kWh ºi emisiile de NO scad de la 600 la 350 g/kWh; Reducerea costurilor de producþie aferente producerii celor douã forme de energie, determinã o diminuare a costului specific de producþie al acestora. Un alt argument este reducerea pierderilor de energie electricã la transportul de la sursã pînã la consumator, datoritã reducerii distanþei de transport. Valoarea acestei reduceri este cu atît mai mare cu cît CET este mai aproape de consumator. La acestea se adaugã utilizarea cogenerãrii ca sursã de siguranþã de alimentare autonomã cu energie electricã ºi termicã. Mai trebuie avute în vedere urmãtoarele argumente:
a) pierderea subvenþiei pentru modernizarea sistemului centralizat;
b) costurile suplimentare ºi timpul necesar modificãrii reþelei de distribuþie gaze naturale pentru adaptarea la noile debite impuse de centralele termice de bloc sau scarã de bloc. Faptul cã în aceastã iarnã vor beneficia doar 10 -15% dintre cetãþenii municipiului demonstrazã cã municipalitatea nu a avut ºi nu are definitã o strategie pe termen mediu ºi lung pentru alimentarea cu cãldurã a municipiului Piatra Neamþ.
Noile creºteri de preþuri cu aproximativ 60% mai mari decît în 2005, anunþate pentru anul viitor, atît de prim ministrul Tãriceanu cît ºi de preºedintele ANRGN, demonstreazã cã soluþia actualã este o soluþie de satisfacþie pentru clientela politicã, dornicã sã profite de crizã pentru a vinde centrale termice pe banii cetãþenilor municipiului Piatra Neamþ.
„Soluþia este imoralã ºi discriminatorie“
Soluþia este imoralã ºi discriminatorie pentru cã obligã la plata contravalorii acestor centrale termice ºi a acelor cetãþeni care au alt sistem de încãlzire ºi care nu vor beneficia de pe urma acestor investiþii. Faptul cã în final se intenþioneazã reîntoarcerea la sistemul centralizat este dovadã de cinism ºi indiferenþã pentru costurile duble la care sînt supuºi locuitorii municipiului Piatra Neamþ doar pentru a da satisfacþie unei clientele politice efemere la conducerea municipiului.
Rep.: Ce soluþie de finanþare ar putea fi aplicatã?
I.I.: Cea mai elocventã dovadã despre valabilitatea soluþiei de finanþare propuse încã de acum un an este faptul cã la nivelul Consiliului Judeþean Suceava pentru municipiul Suceava, Cîmpulung Moldovenesc ºi Vatra Dornei, s-au organizat deja licitaþii. ÃŽn Suceava ºi Cîmpulung Moldovenesc cîºtigãtoare fiind o companie din Franþa, lucrãrile sînt deja începute pentru capacitãþi noi în cogenerare. Prin urmare ca soluþie de finanþare se pot folosi credite guvernamentale de la Banca Mondialã cu subcontractor consiliul local judeþean sau municipal, fonduri europene, fonduri pentru eficienþa energeticã atît direct de la bugetul de stat, cît ºi prin fondul pentru Eficienþa Energeticã, „Fondul Carbon“, fonduri oferite de statele UE pentru susþinerea programelor pentru reducerea poluãrii ºi promovãrii tehnologiilor moderne de utilizare eficientã a resurselor energetice primare.
Rep.: Ce s-a întîmplat cu negocierea preþului penru importul de gaze naturale?
I.I.: Importul gazelor naturale se negociazã în baza contractelor pe termen mediu ºi lung cu unicul furnizor de gaze naturale pentu România pentru gazele din import, respectiv Gazprom. Negocierile anuale se desfãºoarã pînã în luna aprilie pentru a putea asigura preþurile cele mai bune atît pentru import cît ºi pentru înmagazinarea subteranã al cãrui ciclu de injecþie începe în luna aprilie. Nefinalizarea în 2005 a acestor negocieri la termen are un singur pierdant consumatorul final, respectiv populaþia ºi agenþii economici obligaþi iatã sã plãteascã gaze naturale din import la 260 USD/1000Nmc în loc de 220 USD/1000Nmc. Din pãcate neprofesionalismul actualei echipe de guvernare este decontat de populaþia României obligatã sã aleagã între a face frigul sau sã risipeascã ºi bruma de economii pe preþurile aberante la întreþinere.
|
Autentificare
