„Odată intrată în UE, România va avea şi avantaje şi dezavantaje“

• interviu realizat cu Constantin Apostol, directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Nord-Est

Pregătirea României pentru aderarea la Uniunea Europeană înseamnă parcurgerea cît mai rapidă a paşilor spre armonizarea legislaţiei, dezvoltarea instituţională, schimbarea mentalităţii, tot ceea ce înseamnă crearea unui mecanism care să funcţioneze cu mare precizie, în ritmul unor ţări care au o experienţă de peste 50 de ani, ca membre ale familiei europene. România trebuie să fie pregătită să absoarbă fondurile pentru dezvoltare, cele de preaderare fiind urmate, din 2007, de fonduri structurale, dar şi să facă faţă cerinţelor impuse. Regiunea de Nord-Est, iar în particular judeţul Neamţ, deţin un loc fruntaş între regiunile de dezvoltare ale României, dovedind o mare capacitate de absorbţie a fondurilor europene. Aceste aprecieri pozitive îl vor aduce, săptămîna viitoare, în judeţul Neamţ, pe Jonathan Scheele, şeful Delegaţiei Comisiei Europene pentru România. Acesta va avea ocazia să vadă rezultatele proiectelor, cu finanţare europeană, finalizate, ori în derulare. Ziarul „Monitorul de Neamţ“ îşi propune să prezinte, episodic, cîteva proiecte susţinute, pînă acum, din finanţări nerambursabile ale UE, în judeţul Neamţ. Începem această serie de prezentări cu un interviu cu domnul Constantin Apostol, directorul Agenţiei pentru Dezvoltare Regională Nord-Est.

Reporter: Domnule director, care vor fi, din punctul dumneavoastră de vedere, paşii premergători aderării la Uniunea Europeană?
Constantin Apostol: Practic, vom continua programele cu finanţare PHARE - care se adresează dezvoltării economice, a infrastructurii, dezvoltării sociale, a învăţămîntului, pregătirii profesionale şi sprijinirii sectorului IMM, ISPA - prin care sînt finanţate proiecte de dezvoltare a infrastructurii de toate tipurile şi de protecţie a mediului, şi SAPARD - prin care este susţinută dezvoltarea rurală, sub toate aspectele. Sumele care vor fi alocate în 2005 şi 2006 sînt semnificativ suplimentate, comparativ cu fondurile primite pînă acum: dacă pînă în 2004 am avut 840 milioane de euro, în 2005-2006, România va primi între 1 şi1,2 miliarde de euro. Subliniez că, prin Programul PHARE, pentru perioada 2004-2006, Regiunea de Dezvoltare Nord-Est are cel mai ridicat procent alocat din suma rezervată acestui instrument de finanţare - 21,6% - care reprezintă aproape un sfert din fondurile alocate României. Programul răspunde la două coordonate principale: Regiunea de Nord-Est este cea mai mare, ca număr de locuitori, şi, din păcate, cu indicatorii macroeconomici şi sociali, cei mai scăzuţi.
Rep: Care vor fi principalele direcţii de acţiune, în vederea accelerării acelei necesare racordări la ritmul european?
C.A.: Foarte important este că, în următoarele două luni, să fie definitivate toate documentele programatice pentru perioada 2007-2013. Planul operativ regional, care va fi un plan naţional, va avea 4 sau 6 componente, cu alocaţii de aproximativ 18% din totalul sumei ce va reveni României. Mă refer la sume care se situează între 9 şi 11 miliarde euro de care România va beneficia în 2007, 2008 şi 2009. În acelaşi timp, extrem de importante sînt documentele programatice pe celelalte cinci programe operative sectoriale: mediu, transporturi, agricultură, dezvoltarea IMM-urilor şi zonele de bussiness. Toate documentele vor fi foarte bine racordate la ceea ce se aşteaptă din regiuni. Aceste programe vor fi, probabil, complementare şi vor reuşi, în plan general, să genereze dezvoltare şi, în acelaşi timp, să acopere multe dintre găurile pe care le avem, în momentul de faţă, începînd cu infrastructura, utilităţile şi terminînd cu partea de mobilare urbană, de dezvoltare a diferitelor sectoare, bussiness, agricultură şi unele industrii specifice fiecărei regiuni.

„Regiunea de Nord-Est se confruntă cu cel mai mare grad de emigraţie din ţară
Rep: Regiunea de Nord-Est se confruntă cu un spectru ridicat al şomajului, dar o problemă şi mai spinoasă rămîne plecarea masivă a tinerilor în străinătate.
C.A.: Nu este de neglijat ceea ce se va întîmpla în domeniul resurselor umane. Va trebui să fim foarte atenţi la acest aspect şi să venim cu un sprjin real în domeniul calificării şi recalificării resurselor umane, dar şi în stimularea acestora. Regiunea de Nord-Est se confruntă cu cel mai mare grad de emigraţie din ţară. Discutăm, teoretic, de 1,8-2 milioane de români plecaţi peste graniţă, dar, în realitate, sînt 3 milioane de oameni care lucrează în Uniunea Europeană şi în alte state. Aceşti oameni sînt pregătiţi, muncitori, dar şi au un anumit nivel de salarizare. Dacă am reuşi să impunem un trend ascendent al nivelului de salarizare, probabil că am reuşi să-i reţinem în ţară. Schimbările de mentalitate pe care le-au suferit în perioada în care au stat în străinătate ar fi, pentru noi, un real cîştig.
Rep: Asigurarea cofinanţării proiectelor care beneficiază de sprijin financiar nerambursabil este, la momentul actual, o reală problemă, mai ales pentru autorităţile locale.
C.A.: Este o polemică foarte aprinsă, la momentul de faţă, pentru că există atît tendinţe centraliste: în general ministerele vor să-şi păstreze rolul de matcă. Dar, principiile europene de descentralizare subsidiaritate şi de dezvoltare pe baze competitive vor face ca acest lucru să nu se producă. Este necesară acceptarea planurilor de dezvoltare la nivel de regiuni, iar mecanismele create la nivelul regional şi local să aibă rolul preponderent în luarea deciziilor şi stabilirea ierarhizărilor şi a priorităţilor de dezvoltare. Trebuie să purcedem la măsuri foarte rapide pentru a identifica şi construi acel rezervor de proiecte şi programe, fiindcă trebuie să avem un grad optim de absorbţie a fondurilor. Guvernul trebuie să înţeleagă şi să producă aceste transformări în cea ce priveşte întocmirea bugetului naţional pe programe şi proiecte şi, în acelaşi timp, derularea acestora ca proiecte multianuale. În acelaşi timp, este necesară crearea unui fond naţional sau a unor fonduri regionale de cofinanţare, pentru ca autorităţile publice locale să nu mai fie puse în imposibilitatea de a promova proiecte. În momentul de faţă, consiliile judeţene şi primăriile de municipiu, de reşedinţe de judeţe sînt cele care au posibilitatea să acceadă proiecte cu finanţări mai ridicate. Dar, în cazul unor finanţări nerambursabile de 10-50 milioane de euro, pentru proiecte interjudeţene sau interregionale, unde gradul de cofinanţare este de 50 %, ce judeţe, ori asocieri de judeţe îşi pot permite să contribuie cu 50 milioane de euro? Extrem de important este ca, la nivelul autorităţilor publice, să existe nuclee de specialişti pe care trebuie să-i pregătim în acest interval de un an, oameni care să înveţe această filosofie şi să găsească soluţiile practice pentru a întocmi proiecte.
Rep: Există suficienţi specialişti, la nivelul administraţiilor locale şi judeţene, în Regiunea de Nord-Est?
C.A.: Este o satisfacţie că am reuşit, la nivelul consiliilor judeţene şi primăriilor de municipii şi oraşe, să găsim cîţiva oameni care au dobîndit o anumită experienţă în acest domeniu, chiar dacă a fost vorba despre fonduri de preaderare. Ulterior, vor lucra pe fondurile structurale. Aceste nuclee şcolarizate vor putea fi o formulă viabilă pentru viitor.

„Dacă nu vom reuşi să absorbim fondurile europene, vom pierde foarte mulţi bani“
Rep: Ce se întîmplă, însă, în mediul rural?
C.A.: În medul rural, consider că trebuie să se meargă pe asocieri de comune: să zicem că un nucleu de specialişti ar putea deservi o asociaţie de 20 de comune. Sînt specialişti pe lîngă direcţiile agricole. Deja, la nivelul Ministerului Mediului s-a creat Agenţia Regională de Mediu care va avea unitate de implementare a proiectelor. La fel s-a întîmplat şi la nivelul Ministerului Muncii. Uşor, aceste mecanisme se crează, iar satisfacţia noastră este că acestea sînt extrem de receptive la transferul de expertiză pe care-l facem asupra lor. Cred că vom găsi resurse să mobilizăm viitorii beneficiari, pentru a reuşi să menţinem acelaşi grad de absorbţie pe care l-am avut pînă acum. Cred că modul nostru de lucru, beneficiind şi de asistenţa străină, este unul dintre cele mai apropiate de aquis-ul comunitar. ADRNE este în proces de acreditare pe fonduri de preaderare, după care urmează să ne acredităm pe fonduri structurale.
Rep: Ce va însemna, pentru România, integrarea în Uniunea Europeană?
C.A.: Momentul 2007 va fi pentru noi extrem de important. Trebuie să ţinem cont de coordonatele pe care le avem în momentul de faţă şi de ceea ce se va întîmpla după. În momentul de faţă, România are nevoie extraordinară de capital. Odată intrată în UE, România va avea şi avantaje şi dezavantaje. Ca avantaje vor fi creşterea numărului investiţiilor străine directe, un acces mai facil la finanţări pe bază de credite rambursabile sau nerambursabile, o recunoastere a calificării şi recalificării forţei de muncă, un acces mult mai simplu la nivelul tehnologic superior - ceea ce va însemna o creştere a performanţei produselor şi servicilor noastre. Vom avea o piaţă extrem de dură sub aspectul concurenţei. Trebuie luate în calcul şi riscurile: dacă nu vom reuşi să absorbim fondurile europene, vom pierde foarte mulţi bani pentru că România va plăti o cotizaţie anuală de 850 milioane de euro - suma fiind raportată la numărul de locuitori. În acelaşi timp, vor dispărea taxele vamale, cele de import-export, pentru transferul tehnologic, iar toate acestea se vor cifra la valoarea alocărilor financiare pe care le vom primi. Or, dacă nu vom folosi aceşti bani, vom pierde. La nivelul celor zece ţări care au intrat în valul de anul trecut, procentul de absorbţie a fondurilor este extrem de scăzut. Nu vom mai putea folosi jumătăţi de măsură. Cine va fi performant va rezista, cine nu - va pierde orice şansă.
Rep: Din experinţa de 7 ani, de la înfiinţarea regiunilor de dezvoltare, care este poziţia Regiunii de Nord-Est?
C.A.: Noi am avut mereu alocaţii suplimentare. În contextul competiţiei naţionale, am avut procentele cele mai mari de alocare a fondurilor, dar şi gradul cel mai ridicat de absorbţie. Judeţul Neamţ se mişcă foarte bine pe toate cele trei instrumente de finanţare - PHARE, ISPA şi SAPARD - pe tot felul de proiecte. Foarte important este că avem, deja, în faţă exemple de proiecte care merg şi sînt viabile. Chiar la primăriile rurale, oamenii au înţeles că, pe lîngă bugetul sărac pe care-l au, singurul aport substanţial de fonduri este prin programele cu finanţări europene. Este o dinamică pozitivă a accesului firmelor nemţene la finanţări, a asociaţiilor profesionale, patronale, fundaţiilor. Avem proiecte viabile pe toate domeniile.