Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Noiembrie 2005
LMMJVSD
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
282930    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 11 Noiembrie 2005
Tipreste articolul - Varianta pentru imprimant Trimite acest articol unui prieten  prin email
„Odatã intratã în UE, România va avea ºi avantaje ºi dezavantaje“

„Odatã intratã în UE, România va avea ºi avantaje ºi dezavantaje“

• interviu realizat cu Constantin Apostol, directorul Agenþiei pentru Dezvoltare Nord-Est

Pregãtirea României pentru aderarea la Uniunea Europeanã înseamnã parcurgerea cît mai rapidã a paºilor spre armonizarea legislaþiei, dezvoltarea instituþionalã, schimbarea mentalitãþii, tot ceea ce înseamnã crearea unui mecanism care sã funcþioneze cu mare precizie, în ritmul unor þãri care au o experienþã de peste 50 de ani, ca membre ale familiei europene. România trebuie sã fie pregãtitã sã absoarbã fondurile pentru dezvoltare, cele de preaderare fiind urmate, din 2007, de fonduri structurale, dar ºi sã facã faþã cerinþelor impuse. Regiunea de Nord-Est, iar în particular judeþul Neamþ, deþin un loc fruntaº între regiunile de dezvoltare ale României, dovedind o mare capacitate de absorbþie a fondurilor europene. Aceste aprecieri pozitive îl vor aduce, sãptãmîna viitoare, în judeþul Neamþ, pe Jonathan Scheele, ºeful Delegaþiei Comisiei Europene pentru România. Acesta va avea ocazia sã vadã rezultatele proiectelor, cu finanþare europeanã, finalizate, ori în derulare. Ziarul „Monitorul de Neamþ“ îºi propune sã prezinte, episodic, cîteva proiecte susþinute, pînã acum, din finanþãri nerambursabile ale UE, în judeþul Neamþ. Începem aceastã serie de prezentãri cu un interviu cu domnul Constantin Apostol, directorul Agenþiei pentru Dezvoltare Regionalã Nord-Est.

Reporter: Domnule director, care vor fi, din punctul dumneavoastrã de vedere, paºii premergãtori aderãrii la Uniunea Europeanã?
Constantin Apostol: Practic, vom continua programele cu finanþare PHARE - care se adreseazã dezvoltãrii economice, a infrastructurii, dezvoltãrii sociale, a învãþãmîntului, pregãtirii profesionale ºi sprijinirii sectorului IMM, ISPA - prin care sînt finanþate proiecte de dezvoltare a infrastructurii de toate tipurile ºi de protecþie a mediului, ºi SAPARD - prin care este susþinutã dezvoltarea ruralã, sub toate aspectele. Sumele care vor fi alocate în 2005 ºi 2006 sînt semnificativ suplimentate, comparativ cu fondurile primite pînã acum: dacã pînã în 2004 am avut 840 milioane de euro, în 2005-2006, România va primi între 1 ºi1,2 miliarde de euro. Subliniez cã, prin Programul PHARE, pentru perioada 2004-2006, Regiunea de Dezvoltare Nord-Est are cel mai ridicat procent alocat din suma rezervatã acestui instrument de finanþare - 21,6% - care reprezintã aproape un sfert din fondurile alocate României. Programul rãspunde la douã coordonate principale: Regiunea de Nord-Est este cea mai mare, ca numãr de locuitori, ºi, din pãcate, cu indicatorii macroeconomici ºi sociali, cei mai scãzuþi.
Rep: Care vor fi principalele direcþii de acþiune, în vederea accelerãrii acelei necesare racordãri la ritmul european?
C.A.: Foarte important este cã, în urmãtoarele douã luni, sã fie definitivate toate documentele programatice pentru perioada 2007-2013. Planul operativ regional, care va fi un plan naþional, va avea 4 sau 6 componente, cu alocaþii de aproximativ 18% din totalul sumei ce va reveni României. Mã refer la sume care se situeazã între 9 ºi 11 miliarde euro de care România va beneficia în 2007, 2008 ºi 2009. În acelaºi timp, extrem de importante sînt documentele programatice pe celelalte cinci programe operative sectoriale: mediu, transporturi, agriculturã, dezvoltarea IMM-urilor ºi zonele de bussiness. Toate documentele vor fi foarte bine racordate la ceea ce se aºteaptã din regiuni. Aceste programe vor fi, probabil, complementare ºi vor reuºi, în plan general, sã genereze dezvoltare ºi, în acelaºi timp, sã acopere multe dintre gãurile pe care le avem, în momentul de faþã, începînd cu infrastructura, utilitãþile ºi terminînd cu partea de mobilare urbanã, de dezvoltare a diferitelor sectoare, bussiness, agriculturã ºi unele industrii specifice fiecãrei regiuni.

„Regiunea de Nord-Est se confruntã cu cel mai mare grad de emigraþie din þarã
Rep: Regiunea de Nord-Est se confruntã cu un spectru ridicat al ºomajului, dar o problemã ºi mai spinoasã rãmîne plecarea masivã a tinerilor în strãinãtate.
C.A.: Nu este de neglijat ceea ce se va întîmpla în domeniul resurselor umane. Va trebui sã fim foarte atenþi la acest aspect ºi sã venim cu un sprjin real în domeniul calificãrii ºi recalificãrii resurselor umane, dar ºi în stimularea acestora. Regiunea de Nord-Est se confruntã cu cel mai mare grad de emigraþie din þarã. Discutãm, teoretic, de 1,8-2 milioane de români plecaþi peste graniþã, dar, în realitate, sînt 3 milioane de oameni care lucreazã în Uniunea Europeanã ºi în alte state. Aceºti oameni sînt pregãtiþi, muncitori, dar ºi au un anumit nivel de salarizare. Dacã am reuºi sã impunem un trend ascendent al nivelului de salarizare, probabil cã am reuºi sã-i reþinem în þarã. Schimbãrile de mentalitate pe care le-au suferit în perioada în care au stat în strãinãtate ar fi, pentru noi, un real cîºtig.
Rep: Asigurarea cofinanþãrii proiectelor care beneficiazã de sprijin financiar nerambursabil este, la momentul actual, o realã problemã, mai ales pentru autoritãþile locale.
C.A.: Este o polemicã foarte aprinsã, la momentul de faþã, pentru cã existã atît tendinþe centraliste: în general ministerele vor sã-ºi pãstreze rolul de matcã. Dar, principiile europene de descentralizare subsidiaritate ºi de dezvoltare pe baze competitive vor face ca acest lucru sã nu se producã. Este necesarã acceptarea planurilor de dezvoltare la nivel de regiuni, iar mecanismele create la nivelul regional ºi local sã aibã rolul preponderent în luarea deciziilor ºi stabilirea ierarhizãrilor ºi a prioritãþilor de dezvoltare. Trebuie sã purcedem la mãsuri foarte rapide pentru a identifica ºi construi acel rezervor de proiecte ºi programe, fiindcã trebuie sã avem un grad optim de absorbþie a fondurilor. Guvernul trebuie sã înþeleagã ºi sã producã aceste transformãri în cea ce priveºte întocmirea bugetului naþional pe programe ºi proiecte ºi, în acelaºi timp, derularea acestora ca proiecte multianuale. În acelaºi timp, este necesarã crearea unui fond naþional sau a unor fonduri regionale de cofinanþare, pentru ca autoritãþile publice locale sã nu mai fie puse în imposibilitatea de a promova proiecte. În momentul de faþã, consiliile judeþene ºi primãriile de municipiu, de reºedinþe de judeþe sînt cele care au posibilitatea sã acceadã proiecte cu finanþãri mai ridicate. Dar, în cazul unor finanþãri nerambursabile de 10-50 milioane de euro, pentru proiecte interjudeþene sau interregionale, unde gradul de cofinanþare este de 50 %, ce judeþe, ori asocieri de judeþe îºi pot permite sã contribuie cu 50 milioane de euro? Extrem de important este ca, la nivelul autoritãþilor publice, sã existe nuclee de specialiºti pe care trebuie sã-i pregãtim în acest interval de un an, oameni care sã înveþe aceastã filosofie ºi sã gãseascã soluþiile practice pentru a întocmi proiecte.
Rep: Existã suficienþi specialiºti, la nivelul administraþiilor locale ºi judeþene, în Regiunea de Nord-Est?
C.A.: Este o satisfacþie cã am reuºit, la nivelul consiliilor judeþene ºi primãriilor de municipii ºi oraºe, sã gãsim cîþiva oameni care au dobîndit o anumitã experienþã în acest domeniu, chiar dacã a fost vorba despre fonduri de preaderare. Ulterior, vor lucra pe fondurile structurale. Aceste nuclee ºcolarizate vor putea fi o formulã viabilã pentru viitor.

„Dacã nu vom reuºi sã absorbim fondurile europene, vom pierde foarte mulþi bani“
Rep: Ce se întîmplã, însã, în mediul rural?
C.A.: În medul rural, consider cã trebuie sã se meargã pe asocieri de comune: sã zicem cã un nucleu de specialiºti ar putea deservi o asociaþie de 20 de comune. Sînt specialiºti pe lîngã direcþiile agricole. Deja, la nivelul Ministerului Mediului s-a creat Agenþia Regionalã de Mediu care va avea unitate de implementare a proiectelor. La fel s-a întîmplat ºi la nivelul Ministerului Muncii. Uºor, aceste mecanisme se creazã, iar satisfacþia noastrã este cã acestea sînt extrem de receptive la transferul de expertizã pe care-l facem asupra lor. Cred cã vom gãsi resurse sã mobilizãm viitorii beneficiari, pentru a reuºi sã menþinem acelaºi grad de absorbþie pe care l-am avut pînã acum. Cred cã modul nostru de lucru, beneficiind ºi de asistenþa strãinã, este unul dintre cele mai apropiate de aquis-ul comunitar. ADRNE este în proces de acreditare pe fonduri de preaderare, dupã care urmeazã sã ne acreditãm pe fonduri structurale.
Rep: Ce va însemna, pentru România, integrarea în Uniunea Europeanã?
C.A.: Momentul 2007 va fi pentru noi extrem de important. Trebuie sã þinem cont de coordonatele pe care le avem în momentul de faþã ºi de ceea ce se va întîmpla dupã. În momentul de faþã, România are nevoie extraordinarã de capital. Odatã intratã în UE, România va avea ºi avantaje ºi dezavantaje. Ca avantaje vor fi creºterea numãrului investiþiilor strãine directe, un acces mai facil la finanþãri pe bazã de credite rambursabile sau nerambursabile, o recunoastere a calificãrii ºi recalificãrii forþei de muncã, un acces mult mai simplu la nivelul tehnologic superior - ceea ce va însemna o creºtere a performanþei produselor ºi servicilor noastre. Vom avea o piaþã extrem de durã sub aspectul concurenþei. Trebuie luate în calcul ºi riscurile: dacã nu vom reuºi sã absorbim fondurile europene, vom pierde foarte mulþi bani pentru cã România va plãti o cotizaþie anualã de 850 milioane de euro - suma fiind raportatã la numãrul de locuitori. În acelaºi timp, vor dispãrea taxele vamale, cele de import-export, pentru transferul tehnologic, iar toate acestea se vor cifra la valoarea alocãrilor financiare pe care le vom primi. Or, dacã nu vom folosi aceºti bani, vom pierde. La nivelul celor zece þãri care au intrat în valul de anul trecut, procentul de absorbþie a fondurilor este extrem de scãzut. Nu vom mai putea folosi jumãtãþi de mãsurã. Cine va fi performant va rezista, cine nu - va pierde orice ºansã.
Rep: Din experinþa de 7 ani, de la înfiinþarea regiunilor de dezvoltare, care este poziþia Regiunii de Nord-Est?
C.A.: Noi am avut mereu alocaþii suplimentare. În contextul competiþiei naþionale, am avut procentele cele mai mari de alocare a fondurilor, dar ºi gradul cel mai ridicat de absorbþie. Judeþul Neamþ se miºcã foarte bine pe toate cele trei instrumente de finanþare - PHARE, ISPA ºi SAPARD - pe tot felul de proiecte. Foarte important este cã avem, deja, în faþã exemple de proiecte care merg ºi sînt viabile. Chiar la primãriile rurale, oamenii au înþeles cã, pe lîngã bugetul sãrac pe care-l au, singurul aport substanþial de fonduri este prin programele cu finanþãri europene. Este o dinamicã pozitivã a accesului firmelor nemþene la finanþãri, a asociaþiilor profesionale, patronale, fundaþiilor. Avem proiecte viabile pe toate domeniile.

Articol afisat de 12004 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(M.N.)
Adaug comentariul tu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Regionale Stiri Regionale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Internaþionale Stiri Internaþionale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective