 SÃRACI LIPIÞI
• zeci de mii de nemþeni nu au resurse pentru nevoi elementare - hranã, adãpost, îmbrãcãminte • 12.172 de persoane beneficiazã de venitul minim garantat, peste 16.000 de ajutoare de cãldurã ºi circa 33.000 de alocaþii familiale complementare ºi alocaþii de susþinere pentru familia monoparentalã • sãrãcia determinã boalã, statisticile indicînd tot mai multe cazuri de TBC, cancer etc. • Specialiºtii Ministerului Muncii estimeazã cã, la ora actualã, o cincime dintre români se confruntã cu sãrãcia extremã, adicã le lipsesc resursele de satisfacere a nevoilor absolut elementare individului pentru trai: hranã, adãpost, îmbrãcãminte. ÃŽn Neamþ, proporþia locuitorilor afectaþi de sãrãcie extremã depãºeºte procentul calculat la nivel naþional. Cei mai afectaþi de acest flagel sînt tinerii, agricultorii, persoanele fãrã loc de muncã ºi pensionarii, cu menþiunea cã, în mediul rural, amploarea fenomenului sãrãciei este mai mare. „Sînt trei aspecte pe care le luãm în consideraþie pentru a determina proporþia locuitorilor judeþului afectaþi de sãrãcie extremã - plata venitului minim garantat, plata ajutoarelor la încãlzire ºi plata alocaþiei familiale complementare ºi a alocaþiei de susþinere pentru familia monoparentalã, în conformitate cu prevederile Ordonanþei de urgenþã a Guvernului nr. 105/2003. La sfîrºitul lunii septembrie, Direcþia de Muncã, Solidaritate Socialã ºi Familie Neamþ avea în platã 12.172 de beneficiari ai prevederilor Legii 416/2001 privind venitul minim garantat. Noi considerãm cã aceºtia sînt nemþenii care trãiesc în sãrãcie extremã. Lor li se adaugã beneficiarii ajutoarelor la încãlzire pe care statul le plãteºte în perioada noiembrie 2005 - martie 2006, peste 16.000, mulþi dintre ei regãsindu-se ºi pe lista beneficiarilor ajutoarelor acordate prin Legea 416/2001. ÃŽn sfîrºit, în rîndul nemþenilor afectaþi de sãrãcie extremã pot fi incluºi ºi beneficiarii alocaþiei familiale complementare ºi a alocaþiei de susþinere pentru familia monoparentalã, în jur de 33.000 de persoane, multe dintre ele - la fel - aflate ºi în plata venitului minim garantat“, a precizat Ana Costin, consilier superior la Direcþia de Muncã, Solidaritate Socialã ºi Familie Neamþ. Pensionarii se înscriu ºi ei printre victimele sãrãciei. Statisticile aratã cã judeþul Neamþ are aproape 155.000 de pensionari care, în marea lor majoritate, trãiesc în sãrãcie lucie. Astfel, pensia medie pe judeþ pentru cei 113.000 de pensionari la stat este de 2.493.000 lei, sub salariul minim pe economie, iar pensia medie pentru cei 43.000 de pensionari din agriculturã este de 806.000 lei.
Copiii ºi tinerii - cei mai afectaþi de sãrãcie
Factorii ce mãresc pragul de sãrãcie sînt nivelul redus de educaþie, cu cel mai mare impact asupra bunãstãrii, urmat de apartenenþa etnicã ºi de ºomaj. Cei mai afectaþi sînt copiii ºi tinerii de 15-24 de ani, care au un nivel ridicat de sãrãcie faþã de adulþi. Ei reprezintã 40% dintre sãraci, iar viitorul lor este destul de sumbru, în condiþiile în care numãrul celor care abandoneazã ºcoala este în continuã creºtere. ÃŽntr-o palidã încercare de a restrînge numãrul celor care abandoneazã ºcoala, statul acordã elevilor care provin din familii cu venituri reduse o serie de facilitãþi. Una dintre acestea se referã la acordarea unei burse lunare de 1,8 milioane lei elevilor de liceu. ÃŽn judeþul Neamþ au fost 4.191 liceeni care au solicitat sã fie cuprinºi în programul „Bani pentru liceu“, însã au fost acceptaþi doar 1.517. Aceºtia provin din familii în care valoarea venitului mediu lunar este de 14.958 lei vechi pe membru de familie, ceea ce înseamnã cã beneficiarii bursei provin din familii care trãiesc, practic, la limita subzistenþei. Statul acordã, de asemenea, ºi rechizite gratuite copiilor sãraci, în primul an de ºcoalã. ÃŽn judeþul Neamþ au beneficiat de rechizite gratuite 30.680 de elevi din cei 53.600 care au început ºcoala. Cei mai mulþi dintre ei provin, aºa cum era de aºteptat, din mediul rural.
Sãrãcia - boalã grea
Falimentul întreprinderilor ºi lipsa locurilor de muncã duc, inevitabil, la sãrãcie. Locuinþele în care trãiesc sãracii sînt fie construite din chirpici, fie apartamente murdare în blocuri degradate ºi în foste cãmine ale unor întreprinderi. Hrana de bazã o reprezintã pîinea ºi cartofii, iar îmbrãcãmintea este cumpãratã de la second hand. În mediul urban, 50% dintre sãraci nu-ºi pot plãti la timp facturile pentru utilitãþi, 18% dintre ei fiind deconectaþi de la sistemul de încalzire ºi apã caldã. O treime din populaþia sãracã locuieºte în case aglomerate, cu trei sau mai multe persoane în camerã, neavînd aragaz, iar 42% dintre ei nu au nici frigider. Mai mult, trei pãtrimi dintre sãraci nu au acces la un sistem de încãlzire sau la apã curentã, iar 70% nu au baie în locuinþã.
Subalimentaþi, avînd parte de condiþiile precare de locuit, nemþenii se îmbolnãvesc pe capete. Tuberculoza, cunoscutã ºi sub denumirea de boala sãrãciei, este una dintre bolile care continuã sã facã victime printre nemþeni. În primele opt luni ale anului au fost înregistrate în Neamþ 413 cazuri noi de tuberculozã pulmonarã, cu 24 mai mult decît în aceeaºi perioadã a anului trecut. Cei mai mulþi dintre nemþenii afectaþi de tuberculozã, respectiv 154, provin din zona arondatã Spitalului Municipal Roman. 15 dintre bolnavii luaþi în evidenþã anul acesta sînt copii cu vîrste de pînã la 14 ani. Cadrele medicale de la dispensarul TBC din Ambulatoriul de Specialitate al Spitalului Judeþean susþin cã majoritatea bolnavilor de TBC provin din rîndul pensionarilor de boalã, al celor fãrã ocupaþie ºi al celor care locuiesc în mediul rural. O bunã parte dintre ei sînt etnici þigani, au mulþi copii, nu au serviciu ºi nu au ce mînca, în schimb, consumã alcool. Creºterea numãrului de bolnavi de cancer este încã un efect al sãrãciei extreme în care ajung sã trãiascã tot mai mulþi nemþeni. Evidenþele întocmite de cadrele medicale ale Direcþiei de Sãnãtate Publicã Neamþ aratã cã, la sfîrºitul primelor trei semestre ale anului, se aflau în evidenþã 9.300 bolnavi. 1.176 dintre aceºtia figureazã drept cazuri noi, care au fost descoperite ºi luate în evidenþã de la începutul anului pînã la sfîrºitul lunii septembrie, cu 24 mai multe decît în primele nouã luni ale anului trecut. Conform statisticilor medicale de specialitate, în funcþie de numãrul cazurilor înregistrate anul acesta ºi de localizarea tumorii, pe primul loc se situeazã cancerul digestiv (colon, rect, stomac) - 224 de cazuri. Medicii oncologi, chirurgii ºi interniºtii nemþeni au concluzionat cã printre factorii determinanþi ai creºterii numãrului de cazuri de cancer de colon se numãrã obiceiurile alimentare proaste, consumul de alcool, fumatul ºi stresul.
|
Autentificare
