Punctul pe „i“: Pamflet de post
Am intrat în post ºi vã spun cã tranziþia nu este altceva decît un Post Continuu. Similitudinea este evidentã cu atît mai mult cu cît întrebarea de bazã rãmîne aceeaºi: CE E VOIE (adicãtelea e de post) ºi CE NU E VOIE (adicã e de frupt). De pildã e voie sã te îmbolnãveºti, e de post, pentru cã în spitale se posteºte cel mai tare fãrã mîncare, fãrã medicamente, fãrã nimic. Dar nu e voie sã întrebi unde-s banii pentru sãnãtate, opriþi lunar pe statul nostru de platã, e de frupt! E voie în schimb sã stai în ºomaj de la 18 la 65 de ani, sã tai frunzã la dulãi, sã crapi de foame, merge pentru cã e de post. Nu e voie sã întrebi unde sînt locurile de muncã promise de 16 ani încoace, cei aflaþi pe scãunele înalte vãzîndu-ºi periclitate astfel posturile lor. E voie sã cari tone de colive ºi pomeni la popã, pentru cã e o chestiune de post. Nu e voie sã întrebi, e de frupt, de ce enoriaºii calicesc, iar sfinþia sa ºi-a luat maºinã de cîteva mii de parai. E voie, e de post, sã te loveºti peste tot de o puzderie de cerºetori. Dar nu-i voie, e de frupt, sã recunoºti cã semãnãm tot mai mult cu africanii ca nivel de trai ºi culoare. Ne mai lipseºte Ebola, cã de struþi am fãcut rost. E de frupt, nu-i voie sã te iei de „cel de sus“ care-þi bagã mîna în buzunar ºi te furã pe faþã. E voie sã rabzi, tu sã respecþi postul negru ºi ºeful sã se înfrupte, de parcã n-ar fi tot om ºi ar avea patru burþi. E voie sã creºti preþurile zi de zi în funcþie de dolar, euro, FMI, muºchii celor din UE, ca sã-i faci pe oameni sã posteascã. Dar nu-i voie, e de frupt, sã le acorzi bonuri de masã sau creºteri salariale. E voie sã te atîrni în caz de disperare de-o grindã în pod, e voie cã-i de post. Nu e voie însã sã-þi culci seara copiii cu burta plinã ºi tu sã adormi fãrã grija zilei de mîine. Nu-i voie, de asemenea, e de frupt, ca profesorii sã ducã ºi ei un trai decent, sã nu le mai chiorãie maþele de foame prin clase. E de post, e voie ca dumnealor sã se hrãneascã din plin cu hranã spiritualã, pentru cã mîncarea multã prosteºte. E voie ca þãranul român sã posteascã, iar mãlaiul de la alimentarã sã fie import unguresc. Dar e de frupt, nu-i voie, sã se compare cãpºuna de Barcelona cu cea de Vînju Mare.
E voie, e de post, ca sã votãm cu toþii sperînd cã ãºtia n-or fi la fel de ticãloºi ca ãilalþi. Dar e de frupt, nu-i voie adicãtelea, sã le aduci aminte ce-au promis atunci ºi ce fac acum...
|
Autentificare
