Punctul pe „i“: Pamflet ca-n codru

E luna tĂŁierii brĂŁduĂžilor, sĂŁrbĂŁtoare mare de tot, pentru cĂŁ ĂŽn aceastĂŁ perioadĂŁ ĂŁia fĂŁrĂŁ cherestea fac pĂŁdurea „lunĂŁ“. O drujbĂŁresc de la un cap la altul, fĂŁcĂŽnd mormane de rumeguÂş Âşi dolari. Vorba aceea, hoĂžia ca-n codru e frate cu românul! Iar românul e de felul lui haiduc. & haiducii au fost semnalaĂži pentru prima datĂŁ ĂŽn secolul XIII, XIV, XV, XVI, XVII, XVIII ĂŽn zonele de pĂŁdure, ei fiind consideraĂži ca fiind de altfel primii pĂŁdurari. Prima atestare documentarĂŁ este lucrarea „ÎnvãÞãturile lui Neagoe Basarab cĂŁtre haiducul sĂŁu Teodosie“, din care rezultĂŁ clar cĂŁ meseria de pĂŁdurar este cea mai cinstitĂŁ din lume, imediat dupĂŁ ea urmĂŽnd tĂŽlhĂŁria la drumul mare. & haiducul-pĂŁdurar era un om bun la suflet, el lua de la bogaĂži Âşi nu dĂŁdea la nimeni Âşi bine fĂŁcea. CĂŽnd prindea cĂŽte-un boier de la Romsilva, singur prin pĂŁdure, ĂŽi lua tot Âşi nu-i lĂŁsa ĂŽn mĂŽnĂŁ decĂŽt o puÂşcĂŁ. Adesea puteau fi vĂŁzuĂži ĂŽn vremurile acelea, boieri mergĂŽnd ĂŽn pilealea goalĂŁ prin pĂŁdure Âşi ĂžinĂŽnd ĂŽn mĂŽnĂŁ o puÂşcĂŁ. De unde vine expresia: „a umbla gol puÂşcĂŁ“. & pe vremea lui CeaÂşcĂŁ, neputĂŽnd fura ca acum, haiducii-pĂŁdurari se plictiseau Âşi organizau concursuri tematice: „SĂŁ ne cunoaÂştem pĂŁdurea“, „Haiducia brĂŁĂžarĂŁ de aur“ sau „SĂŁ haiducim cu tot elanul, poate facem Âşi noi planul“. & acum pĂŁdurarii sĂŽnt la fel de poetici, dacĂŁ nu le dai dreptul ĂŽĂži recitĂŁ poemul „Frate, frate, dar sĂŁ vezi... eu ce te-oi bate“. CĂŁ vorba aia „fiind bĂŁiet, pĂŁduri cutreieram“ dar ni le-au luat comuniÂştii dupĂŁ care „seara pe deal buciumul“ suna cu jale la Canal ĂŽn vale, unde m-au bĂŁgat „niÂşte rĂŁi Âşi niÂşte fameni“. Dar acum se dau pĂŁdurile-napoi, de asta e ceea ce vedeĂži ĂŽn pĂŁdure „ce mai freamĂŁt, ce mai zbucium“. Regiile silvice nu vor sĂŁ dea nimic proprietarilor de drept Âşi recitĂŁ „o rĂŁmĂŽi, rĂŁmĂŽi la mine“. & foÂştii proprietari, eminescieni Âşi ei, bagĂŁ normal ĂŽn versuri de jale: „Codrule, codruĂžule, CĂŽnd te tai drĂŁguĂžule? CĂŁ de cĂŽnd nu te-am vĂŁzut, crengile tare-au crescut. ÂŞi de cĂŽnd eu te-am lĂŁsat, toatĂŁ lumea te-a furat“. & curios este faptul cĂŁ din toate animalele care-au sĂŁrit ĂŽn ajutorul pĂŁdurii, ca sĂŁ opreascĂŁ fĂŁrĂŁdelegea, tocmai Lupu s-a gĂŁsit paznic la oi: „La legea care-a rĂŁsĂŁrit, e-o cale atĂŽt de lungĂŁ, cĂŁ zece ani i-au trebuit lui Lupu ca s-o ajungĂŁ. /PĂŁdurea toatĂŁ s-a tĂŁiat, legea-i bĂŁtutĂŁ-n cuie, era pe cĂŽnd nu s-a votat, azi s-a votat... Âşi nu e“. & nimeni nu mai dĂŁ bani de pomanĂŁ, ca sĂŁ petreacĂŁ o vacanÞã la munte. MaÂşini ĂŽncĂŁrcate cu butuci se pot vedea pe toate drumurile oraÂşului, pĂŁdurea coboarĂŁ la vale, miroase a brad proaspĂŁt, a cetinĂŁ, rĂŁÂşina se topeÂşte Âşi curge pe spartele noastre Âşosele, copacii plĂŽng. & averi uriaÂşe se fac peste noapte pe spinarea pĂŁdurii, care tace sĂŁraca Âşi rabdĂŁ schingiuirea ei continuĂŁ. Muntele devine tot mai pleÂşuv, coastele tot mai descoperite, aÂşa cĂŁ nu trebuie sĂŁ ne mai mirĂŁm cĂŁ ploile ne ocolesc tot mai mult Âşi cĂŁ ne paÂşte o secetĂŁ cumplitĂŁ. E Luna pĂŁdurii Âşi pe ici pe colo se mai planteazĂŁ cĂŽte un pom, de ochii presei care fotografiazĂŁ de zor, frecĂžii cu carmol la un picior de lemn... (Muma PĂŁdurii)