Dicþionar diabolic: CORUPÞIA - gradul de insalubritate al unei societãþi (II)

Coana CorupÞia faÞã cu opinia publicã
Continuãm profanul nostru demers despre corupÞie În contextul În care, la televizor, am auzit dintr-o gurã autorizatã de prim-ministru cã ea, corupÞia, nu ar mai reprezenta o aºa de mare problemã pentru România. Este o veste bunã, dar noi ne-am apucat de o treabã, aºa cã-i dãm bãtaie: ca fenomen social, corupÞia reprezintã expresia unor manifestãri de descompunere moralã ºi degradare spiritualã, implicÎnd deturnarea ºi folosirea avutului public În interes personal, ocuparea unor funcÞii publice prin relaÞii preferenÞiale, obÞinerea unor avantaje materiale prin Îndeplinirea obligaÞiilor de serviciu, Încheierea unor afaceri ºi tranzacÞii prin eludarea normelor morale ºi legale. Ea defineºte gradul de insalubritate al unei societãÞi. Vorbind despre percepÞia publicã faÞã de acest fenomen, Coana CorupÞia este perceputã de cetãÞeni (În urma unor sondaje, desigur) pe trei paliere: politicã, administrativã ºi economicã. Le luãm pe rÎnd.

Partidele cheltuie mai mulĂži bani decĂŽt au
Vorbim, aºadar, despre corupþia politicã. Aceasta, în genere, se manifestã sub forma presiunii ºi chiar a ºantajului exercitate asupra funcþionarilor publici pentru a-i determina sã adopte anumite decizii ilegale sau la limita legii. Ea poate viza obþinerea unor avantaje materiale pentru sine sau pentru altul, ori de altã naturã. În principal, ne-o spune realitatea, motorul principal al corupþiei politice este nevoia de fonduri, avînd în vedere multitudinea de partide politice ºi faptul cã acestea cheltuie întotdeauna mai mulþi bani decît au, necesitãþile lor financiare fiind aproape nelimitate. Sã ne gîndim, aºadar, la cît costã circul electoral, scuze!, campaniile electorale în judeþul Neamþ, dar sã nu vedem numai afiºele de pe stîlpi ºi panori, ci oleacã mai profund, prin televiziuni ºi ziare, spectacole cu artiºti din Capitalã ºi artificii, cadouri pentru diverse etnii ºi aºa mai departe, ca sã nu vorbim prostii. Corupt poate fi nu atît un politician oarecare, cît ºi un întreg partid, în vederea obþinerii unei anumite influenþe asupra pachetului legislativ.

CorupĂžia administrativĂŁ
Cã altfel nu avem cum sã-i spunem, se întinde de la fapta reprobabilã a funcþionarului public, pînã la deturnarea în interes personal a averii publice, sãvîrºitã de persoanele aflate în funcþii înalte ale administraþiei de stat. În principal, funcþionarii publici sãvîrºesc fapte de eludare a dispoziþiilor regulamentare, de anunþare a licitaþiilor publice, favorizarea anumitor intreprinderi sau firme la repartizarea de spaþii comerciale sau locuinþe, intervenþii pe lîngã alþi funcþionari publici pentru a trece cu vederea încãlcarea legii º.a.m.d. Mai vorbim aici ºi despre promovarea unor examene, eliberarea unor certificate medicale, acte de expertizã ºi constatãri medico-legale, distribuirea de medicamente, favorizarea procurãrii unor bunuri din patrimoniul cultural-naþional, stabilirea unor impozite ºi taxe, neîncasarea unor debite ºi altele.

CorupĂžia economicĂŁ (profesionalĂŁ)
VizeazĂŁ servirea preferenĂžialĂŁ a clienĂžilor, dar poate ĂŽmbrĂŁca Âşi forma determinĂŁrii funcĂžionarilor unei intreprinderi concurente de a trĂŁda interesele propriului patron. Aici avem de-a face cu niÂşte maÂşinaĂžiuni pe care noi, cei mulĂži, nu avem de unde sĂŁ le Âştim: solicitarea de credite, unele ĂŽn valutĂŁ, fĂŁrĂŁ dobĂŽndĂŁ Âşi pe termen lung; ĂŽnfiinĂžarea Âşi funcĂžionarea unui numĂŁr mare de societĂŁĂži comerciale fĂŁrĂŁ un capital solid, normal cĂŁ din sfera comerĂžului, prejudiciind astfel unitĂŁĂžile productive, prin preluarea unui patrimoniu subevaluat Âşi desfĂŁÂşurarea de activitĂŁĂži comerciale pe bazĂŁ de comision, fĂŁrĂŁ sĂŁ ĂŽntreprinzi nimic; vĂŽnzarea, ĂŽnchirierea, concesionarea, darea ĂŽn locaĂžie de gestiune a unor active, spaĂžii, utilaje etc fĂŁrĂŁ organizarea de licitaĂžii. VĂŁ spun ceva toate astea?

Concret
Continuînd o definire a CORUPÞIEI, pe baza experienþei româneºti, dar ºi pe valorificarea concluziilor ce se desprind din extrapolarea situaþiei din þãrile din jur, sã tragem niºte concluzii, respectiv sã vã supunem atenþiei urmãtoarele situaþii:
- acordarea de facilitĂŁĂži ilegale ĂŽn domeniul privatizĂŁrii;
- ĂŽncheierea unor contracte la nivel guvernamental;
- eliberarea licenĂželor, permiselor sau vizelor de cĂŁtre Guvern;
- emiterea aprobĂŁrilor pentru comerĂž exterior Âşi eliberarea licenĂželor de import-export;
- acordarea sprijinului financiar de cĂŁtre Guvern;
- promovarea ierarhicĂŁ pe criterii de nepotism Âşi relaĂžii personale;
- ĂŽncheierea de afaceri cu parteneri strĂŁini;
- achiziĂžionarea de terenuri Âşi alte bunuri;
- ĂŽncheierea de contracte ĂŽn nume propriu de cĂŁtre persoane oficiale precum Âşi folosirea abuzivĂŁ a mijloacelor Âşi bunurilor instituĂžiilor guvernamentale;
- practicile ilegale cu ocazia campaniilor electorale Âşi alegerilor parlamentare, prezidenĂžiale Âşi locale;
- deturnarea de la destinaĂžia lor a unor imobile sau fonduri guvernamentale;
- la modĂŁ, azi, dirijarea „pe ochi frumoÂşi, de partid“, a unor proiecte cu finanĂžarea externĂŁ (Phare, Sapard & So One). Cum se face aceastĂŁ dirijare, negatĂŁ vehement de cei aflaĂži la putere, doar ei Âştiu, iar rezultatele se vĂŁd abia atunci cĂŽnd se dĂŁrĂŽmĂŁ baraje sau poduri.

Alba-neagra cu cenuÂşiu
Revenind la punctul de vedere al opiniei publice, corupĂžia beneficiazĂŁ Âşi de o altfel de clasificare, o treime deloc sfĂŽntĂŁ, dar logicĂŁ.
CorupÞia NEAGRÃ: cÎnd actul ilicit este condamnat de opinia publicã ºi de elitele societãÞii, dorindu-se pedepsirea lui.
CorupĂžia CENUÂŞIE: cĂŽnd numai unii membri ai societĂŁĂžii (ĂŽndeosebi elitele) doresc pedepsirea actului ilicit.
CorupÞia ALBÃ: cÎnd atÎt opinia publicã, cÎt ºi elitele nu sprijinã cu entuziasm Încercarea de a pedepsi o anumitã formã de corupÞie pe care, de altfel, o gãsesc tolerabilã.
AceastĂŁ clasificare ne oferĂŁ surpriza unei neaÂşteptate sincronizĂŁri determinate Âşi influenĂžate de regimul politic, o universalitate de fapt, o „universatio facti“ la care regimurile permisive, tolerante, lipsite de autoritate ĂŽncurajeazĂŁ aceste manifestĂŁri prin „universitas juris“, ceea ce ĂŽnseamnĂŁ o capacitate redusĂŁ de a le soluĂžiona, corupĂžia devenind un simptom al libertĂŁĂžii constituĂžionale. Asta ĂŽn ideea ĂŽn care la doctor mergem tot cu plicul, la doamna educatoare, ĂŽnvãÞãtoare sau profesoarĂŁ tot cu buchetul de flori Âşi pachetul cu ceva, ca sĂŁ nu mai vorbim despre ce am fi dispuÂşi sĂŁ oferim cuiva care ne-ar face rost de serviciu pentru nevastĂŁ sau paÂşaport la urgenÞã (adicĂŁ ALBÃ). Despre CENUÂŞIE nu se prea vorbeÂşte, sau se vorbeÂşte pĂŁsĂŁreÂşte, elitist, fiindcĂŁ de bazĂŁ este NEAGRA, cea mai periculoasĂŁ, care dacĂŁ e pusĂŁ pe tapet dĂŁ bine la electorat. Vorbim aici despre barosanii invitaĂži, cu amabilitate, la DirecĂžia de CercetĂŁri Penale sau pe la Parchet, despre parfumaĂžii purtĂŁtori de costume de firmĂŁ care, ieÂşind din cĂŁrĂži, privaĂži de sprijinul politic, devin incompatibili Âşi mai toĂži se ĂŽmbolnĂŁvesc subit, cerÂşind compasiune... Vom continua.