 URGIA APELOR
• un nou potop s-a apãtut asupra Vãii Bistriþei • • în satul Dreptu din Poiana Teiului, au fost inundate 8 case ºi aproape 30 de gospodãrii, avariate 2 poduri, distruse 4 podeþe, peste 3 kilometri de drum comunal fãcut una cu apa, iar peste 180 de gospodãrii au rãmas izolate • la Buºmei, Farcaºa, au fost inundate o casã, 28 de curþi, 25 de gospodãrii, trei gatere, douã magazine, 2,5 hectare de teren agricol, distruse total 2 poduri din beton, iar un kilometru de drum comunal a fost „ºters“ de pe harta localitãþii • circulaþia pe DN 17 a fost întreruptã 12 ore • „a fost prãpãd. Fierbea apa. Ce-am vãzut, mai bine sã mor decît sã mai vãd odatã“, a spus o localnicã Week-end de coºmar pe Valea Bistriþei. Potopul de la începutul sãptãmînii trecute a revenit în forþã. Satele grav afectate de dezlãnþuirea naturii au fost Dreptu din Poiana Teiului ºi Buºmei din Farcaºa. Ca urmare a ploilor torenþiale de vineri noaptea, pîraiele, ce strãbat cele douã sate, au pãrãsit matca ºi s-au revãrsat peste gospodãriile oamenilor. ÃŽn lucrarea lor „diabolicã“ au antrenat bolovani, trunchiuri de copaci ºi alte materiale. Suprinºi în miez de noapte de puhoiul apelor, oamenii au încercat sã-ºi salveze viaþa ºi o parte din bunuri. Odatã cu apariþia zorilor, au descoperit în jurul lor imagini „apocaliptice“. Sute de metri de drum dispãrut peste noapte, case inundate, gospodãrii „mutilate“, iar din loc în loc, grãmezi imense de bolovani ºi arbori contorsionaþi.
Peste toate, cel mai dureros a fost faptul cã, în satul Dreptu, peste 180 de gospodãrii au rãmas izolate de lume. Comitetele locale pentru situaþii de urgenþã s-au aflat la datorie încã de la primele ore ale evenimentului, fãrã o minimã logisticã ºi tehnicã necesare acestea n-au putut face mare lucru. Disperaþi, oamenii au reproºat autoritãþilor locale lipsa de responsabilitate faþã de necazul lor. Atît în Dreptu, cît ºi-n Buºmei, încã de sîmbãtã dimineaþa, oamenii ºi viceprimarul din Poiana Teiului, respectiv Farcaºa au acþionat cu utilaje împrumutate pentru deblocarea podeþelor ºi podurilor colmatate, dar ºi pentru adîncirea, pe anumite porþiuni, a albiilor, astfel încît sã fie stopatã deversarea apelor. Viteza mare a apei celor douã pîraie fãcea ca, imediat dupã trecerea utilajelor, matca sã-ºi recapete forma. Fenomenul unei munci sisifice se afla la el acasã. Spre amiaza zilei de sîmbãtã, dupã o pauzã de cîteva ore, ploaia a început sã cadã din nou, îngreunînd foarte mult activitatea sãtenilor, de a-ºi face ordine în comunitãþi. Tot în noaptea de vineri spre sîmbãtã, torenþii de apã, ca urmare a ruperii de nori din zonã, au fãcut sã cedeze unul dintre barajele de pe pîrîul Vîrlanu din Frumosu, comuna Farcaºa, dezastrul a condus la colmatarea cu cantitãþi imense de aluviuni a DN 17B, obturînd în totalitate traficul rutier. Drumarilor le-au fost necesare peste 12 ore de muncã pentru ca circulaþia sã poatã fi reluatã pe un singur fir. Aceasta s-a petrecut sîmbãtã, la orele 10.
Bilanþ sumbru
Una peste alta, bilanþul potopului din noaptea de vineri a fãcut ca la Dreptu sã fie inundate 8 case ºi aproape 30 de gospodãrii, avariate 2 poduri, distruse 4 podeþe, peste 3 kilometri de drum comunal fãcut una cu apa, iar, cel mai trist, peste 180 de gospodãrii au rãmas izolate. La Buºmei, Farcaºa, furia trecãtoare a condus la inundarea unei case, a 28 de curþi, 25 de gospodãrii, trei gatere, douã magazine ºi a 2,5 hectare de teren agricol. La acestea s-au adãugat distrugerea în totalitate a douã poduri din beton, colmatarea canalului din beton situat la confluenþa cu Bistriþa a Buºmeiului ºi „ºtergerea“ de pe harta localitãþii a unui kilometru de drum comunal. „ÃŽi lucru' dracului! Ne-a bãtut Dumnezeu pentru toate pãcatele de pe lume. Dar de ce tocmai pe noi?“, se întreba, sîmbãtã, unul dintre sãtenii din Dreptu, care privea cu neputinþã la „lucrarea“ apei, de peste noapte. ÃŽn „crucea nopþii“ de vineri spre sîmbãtã, potopul poposise peste cele cîteva sute de gospodãrii de pe valea pîrîului Dreptu. „S-o-ntîmplat pe la unºpe' jumate noaptea. Stam liniºtit în casã, cînd m-am trezît cu huietul pe care-l fãceau ploaia ºi apa pîrãului. ªi nu trece mult ºi «buf» un lemn mare în casã. Uºa s-o deschis ºi cînd o nãvãlit apa, am crezut cã vine sfîrºitul lumii. Am sãrit repidi, speriaþi toþi din casã, am pus fiecare mîna pi cîte ceva, da' nu ºtiam un-s-o apucãm. Ci ni facim, ci ni facim? Ei, cam aºa o fost“, ne-a povestit Gheorghe Savin, din Dreptu, în cîteva vorbe aruncate peste umãr. Cînd am ajuns în gura satului, într-adevãr, prima reacþie a fost ca în faþa unui cataclism de amploare. La o azvîrliturã de bãþ, un grup de oameni încercau sã facã cîte ceva pentru a elimina „monstrul“ de bolovani ºi lemn contorsionat. Barajul artificial creat ameninþa sã distrugã tot ce mai rãmãsese întreg în vatra satului. Apa, al cãrei debit se ridicase la cîþiva zeci de metri pe secundã, curgea vijelios. Nu mai þinea cont de albia sa ºi-ºi fãcea loc cu „obrãznicie“ pe drum ºi prin gospodãriile oamenilor. „Ce vedeþi aici este pe drum în sus, încã vreo cîþiva kilometri“, ne-a spus un alt sãtean. „Numai cã trebuie sã o luaþi la picior, cã cu maºina nu se mai poate. Drumul îi fãcut praf“, am aflat de la un altul. ÃŽn mijlocul oamenilor se aflau un reprezentant al Inspectoratului Judeþean pentru Situaþii de Urgenþã ºi un altul al Sistemului de Gospodãrire a Apelor Neamþ, care încercau sã surprindã dimensiunile dezastrului. ÃŽn haine de lucru era ºi viceprimarul comunei Poiana Teiului. Un sfat, o vorbã de îmbãrbãtare pentru gospodarii locului, aflaþi într-o oarecare stare de ºoc ºi, împreunã cu oficialii prezenþi în zonã, am luat-o la picior, aºa cum fuseserãm sfãtuiþi. Aveam sã mergem mai mult în ºir indian, deoarece din drumul comunal nu mai rãmãsese decît preþ de-o cãrare. Din urmã ne-au ajuns o tînãrã gospodinã ºi fiul acesteia. „Ne ducem la pãrinþi sã vedem ce s-a întîmplat. Am aflat cã apa le-a luat totul de pe lîngã casã. O ºurã cu hambar, coteþele ºi lemnele de construcþie ºi foc. Au rãmas numai cu casa, acum la bãtrîneþe“, a spus femeia. ªi avusese dreptate, pentru cã n-am mai mers mult ºi, la un alt pod distrus de apã, aveam sã gãsim un alt morman de buºteni contorsionaþi ºi chiar o clãdire anexã a unei gospodãrii din amonte, prãvãlite peste o casã.
„Mergeþi ºi vedeþi cum aratã gospodãriile noastre“
„A fost prãpãd. Fierbea apa, uite-aºa. Ce-am vãzut, mai bine sã mor decît sã mai vãd odatã“, ne-a povestit, pododitã de lacrimi, nevasta lui Gavril Gheorghiu, iar soþul, om cumpãtat la vorbã, a adãugat: „Eu îs bãtrîn, am 73 de ani, dar, cînd lucram la exploatare la UFET, era ordine domnule. Nu erau atîtea lemnãraie ºi putregaiuri. Pentru cã amu' patroni taie ce-i bun ºi pleacã. Lasã în urmã numai mizerie“. ÃŽntr-o curte observãm o cãruþã pusã de-a curmeziºul ºi o bicicletã aruncatã. Ambele întãreau imaginea dezolantã a locului. Aveam sã aflãm cã, peste noapte, viitura luase cãruþa cu tot cu cal ºi o azvîrlise într-o grãdinã lãturalnicã. Din fericire, au scãpat ºi om ºi cal, rãmînînd doar cu o sperieturã zdravãnã. Ne întîlnim cu primarul Petru Bîia. Acesta fãcuse, deja, bilanþul pierderilor materiale pricinuite de potop. Ne interesãm de mãsurile ce trebuiesc luate pe termen scurt ºi-n perspectivã, pe termen îndelungat. „Noi am avut afectat drumul ãsta ºi-n anii trecuþi, dar în proporþie mult mai micã. E foarte greu de refãcut, infrastructura mai cu seamã, deoarece albia este micã, adîncã, iar valea foarte îngustã. Deci, nu putem lua arocamente din albie pentru refacerea drumului. Totuºi, trebuie sã facem ceva pentru a putea fi reluatã comunicarea cu cele 180 de gospodãrii izolate. Pe termen lung, ne-am gîndit de mai multã vreme la o finanþare SAPARD, la mãsura 3.5. Avem, deja, studiul de fezabilitate ºi documentaþia necesare“. Stelian Mihãilã, inginerul ºef de la Ape ne-a spus cã ploaia de peste noapte înregistrase 35 litri/ metru pãtrat timp de 45 de minute ºi cã se mai prognozeazã ploi, în continuare. Oamenii întreabã cu insistenþã. „Ce ne facem dacã mai plouã?“. Oficialitãþile evitã un rãspuns. Din Dreptu, plecãm spre Buºmei - Farcaºa. ªi acolo s-au înregistrat revãrsãri de ape. Pentru a pãtrunde în sat, a trebuit sã „înnotãm“ prin noroi de-o ºchioapã. Un utilaj acþiona, deja, de cîteva ore pentru eliberarea gurii de vãrsare a apei de pietriº ºi trunchiuri de arbori. Curþile mai multor case ºi cîteva gatere din zonã musteau de apã. Ioana Lupuleasa, o gospodinã din zonã, ne-a luat în primire. „Nu se mai poate. Mergeþi ºi vedeþi cum aratã gospodãriile noastre. Astã noapte am fugit cînd încolo, cînd încoace. Apa este peste tot. Am mers la primar ºi l-am anunþat. Dupã ce-a fost la pîrîul Vîrlan, unde a fost «tãiat» drumul naþional, a venit ºi la noi. Numai cã n-a putut face nimic“, a spus femeia. Iar primarul comunei Farcaºa, Dorinel Apalaghiþei, ne-a declarat cã, într-adevãr, asupra Buºmeiului, în decurs de o sãptãmînã, au avut loc douã viituri. „N-am terminat de eliminat dezastrul de luni, atît cît s-a putut, ºi, iatã, acum nu se mai cunoaºte nimic, ba mai mult, parcã distrugerile au cãpãtat amploare. Oamenii sînt disperaþi, cer ajutor, dar noi ce putem face? ªi totuºi, dupã cum vedeþi, avem un utilaj cu care încercãm sã adîncim albia ºi sã eliberãm zona de arocamente ºi arbori“, a afirmat primarul. Aºadar, clipe grele trãite de cãtre oamenii satelor Dreptu ºi Buºmei în week-end-ul trecut. Natura s-a dezlãnþuit cu sãlbãticie, ºi de aceastã datã, peste Valea Bistriþei. De altfel, rîul Bistriþa, cel care culege întreaga apã de pe versanþii din jur, înregistra, sîmbãtã dimineaþa, un debit de 185 mc/ s, iar la amiaza aceleiaºi zile urcase la 200 mc/ s. Nu întîmplãtor, dupã jumãtate de secol, în premierã absolutã, porþile barajului de la Bicaz sînt deschise de mai bine de o lunã. „Trãim vremuri grele!“ vorba lui Neculai Rãºinã, un bãtrîn de 93 de ani din Buºmei.
|
Autentificare
