Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
RSS News Feed - Monitorul de Neamt Retele Sociale si RSS
RSS - Monitorul de Neamt
Calendar- Arhiva de Stiri Octombrie 2006
LMMJVSD
2345678
9101112131415
16171819202122
23242526272829
3031     
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Monitorul Neamt
 Judetul Neamt
 rochii.ro
 fantastic.ro
 culise.ro
 grazie.ro
 odeon.ro
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Eveniment cultural 20 Octombrie 2006
Tipăreste articolul - Varianta pentru imprimantă Trimite acest articol unui prieten  prin email
O posibila emblema a filarmonicii bacauane

O posibila emblema a filarmonicii bacauane

Teatrului Tineretului din Piatra Neamt a fost, la sfirsitul saptaminii trecute, gazda primului act al unui nou ciclu de concerte si recitaluri ce vor alcatui structura stagiunii muzicale pietrene 2006-2007.
Finantata de Consiliul Judetean Neamt, Consiliul Local si Primaria municipiului resedinta de judet, stagiunea va fi organizata si coordonata de catre Centrul pentru Cultura si Arte „Carmen Saeculare“ Neamt, in colaborare cu Filarmonica de Stat „Mihail Jora“ din Bacau, institutie care va asigura si concertele reper ale manifestarii.
Sub bagheta dirijorului Corneliu Dumbraveanu, stabilit in Olanda, si avind drept solist pe pianistul Remus Manoleanu, orchestra simfonica a Filarmonicii din Bacau a prezentat un program care a stat sub semnul celui care isi are inscris numele pe frontispiciul institutiei muzicale bacauane, compozitorul Mihail Jora.
Ideea dirijorului Corneliu Dumbraveanu de a deschide programul cu Simfonia in do major s-a dovedit a fi una fericita. Cu atit mai mult cu cit, la ora actuala, se cinta foarte putina muzica romaneasca, iar lucrarea simfonica a lui Jora este una valoroasa si care demonstreaza o stapinire perfecta a mijloacelor de expresie muzicala.
Cu toate ca influenta instructiei germane in materie de compozitie si teoriile individualiste ale ultimilor postromantici germani, cu care Mihail Jora a fost nevoit sa se intersecteze si, uneori, sa se confrunte, duceau inevitabil catre atrofierea melodica in favoarea unei expresii ce dilata constructia armonica, atasamentul compozitorului fata de traditia nationala este evident si elocvent.
Structura clasica in patru parti, cu un aparat orchestral masiv si compartimente bine dotate, lucrarea exploateaza copios sonoritatea suflatorilor, bine legata in angrenajul general.
Usor joviala, cu secvente motivice de dans popular, dese contraste dinamice si un contrapunct elaborat, partea intii este urmata de orchestratia densa, desfasurata intr-o prelunga cantilena in stil enescian a partii a doua. In masura ternara, cu o structura simetrica si cu rafinate intersectari secventiale bine si judicios repartizate, cea de a treia parte aduce in prim plan o tema noua, de factura lirica, cu un expresiv pasaj de flaut acompaniat in pizzicato de partidele de coarde. Se remarca discreta sonoritate, mult indragita de compozitor a trombei „con sorda“.

Atuul pianistului Remus Manoleanu

Finalul constituie o frumoasa pagina de elocventa sonora care demonstreaza marea maiestrie componistica a autorului „Privelistilor moldovenesti“ si, in acelasi timp, o inspiratie melodica fecunda si persuasiva.
Intreaga lucrare are un aer de lirism meditativ, calm si reflexiv, incheindu-se printr-o rezolvare pe ultimul acord a unei structuri disonante prelungite prin intirziere. De altfel, partea a patra a simfoniei ar putea constitui o posibila emblema sonora a filarmonicii bacauane.
Rapsodia pe o tema de Paganini de Serghei Rahmaninov a constituit atuul pianistului Remus Manoleanu.
Binecunoscuta lucrare a lui Rahmaninov este, in fapt, un sir de variatiuni extrem de elaborate. Trecuta prin structuri ritmice foarte variate si deosebite, coplesita de transformari succesive, tema este mereu in prim-plan, chiar remodelata, datorita acelor minuscule memento-uri sugerate obstinat atit de solist, cit si de ansamblul orchestral. Extrem de interesanta si seducatoare se dovedeste a fi transfigurarea zglobiei si energicei teme intr-un discurs liric de cea mai pura esenta romantica, din care izvoraste cea de a doua structura motivica, inconfundabila si dezvoltata amplu de catre intregul aparat orchestral. Solistul este un pianist de forta, fie si numai dupa datele somatice. In ciuda acestui fapt, a dezvaluit o suplete remarcabila a tuseului. Lucru constatat si in subtila interpretare a primei din cele sapte “gnossiennes“ ale lui Erick Satie din bis. Ultima dintre cele sapte simfonii londoneze ale lui Haydn, cu celebrul semnal din debutul Adagio-ului introductiv a completat programul unui concert bine echilibrat. Parcimonios in gestica si eficient in conducerea ansamblului, subliniind cu acuratete accentele, dirijorul Corneliu Dumbraveanu a demonstrat o buna stapinire a mijloacelor de transfigurare expresiva, eleganta sobra, fara nimic ostentativ si de efect ieftin.

Articol afisat de 1436 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Ioan AMIRONOAIE)
Adaugă comentariul tău la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu există nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Regionale Stiri Regionale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Premium UK domain names
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totalĂŁ sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective