„Dacã se va ajunge la adevãratii responsabili ai terorii comuniste, se vor zdruncina multe constructii politice si imperii financiare de dupã 1990“
• interviu realizat cu senatorul PNL de Neamt Serban Strãtilã Reporter: Se apropie finalul de an. Aveti curajul unui bilant? Ce anume ati trece la realizãri si ce la nereusite?
Serban Strãtilã: Ca parlamentar, am chiar obligatia de a face un raport de activitate, dar bineînteles cã este foarte importantã si o autoevaluare. La capitolul realizãri, as putea mentiona initiativa de completare a Codului consumului, care a fost, deja, votatã în Camera Deputatilor, urmînd sã devinã lege dupã promulgare. Precizez cã la aceastã initiativã legislativã am colaborat cu senatorul PNL Mihai Tabuleac, colegul meu de comisie. De asemenea, se aflã în dezbaterea Parlamentului proiectul de modificare a Legii 247 prin care toti parlamentarii de Neamt ai Aliantei DA sustin împroprietãrirea cu suprafete forestiere a celor îndreptãtiti conform tabelelor întocmite dupã cel de-al doilea rãzboi mondial. Avem aviz favorabil din partea Guvernului pentru acest proiect si sperãm ca, pînã la sfîrsitul acestui an, legea sã fie promulgatã. De asemenea, consider cã prin numãrul mare de amendamente sustinute si aprobate în Comisia Economicã a Senatului, am contribuit la cresterea calitãtii si aplicabilitãtii actelor normative astfel modificate. De altfel, cred cã este foarte important ca parlamentarii sã-si exercite în mod constructiv dreptul de a sustine amendamente, pentru cã, de multe ori, proiectele primite de la Guvern contin prevederi care nu sînt conforme scopului legii si realitãtilor din domeniul respectiv. Acest fapt este, de altfel, explicabil, deoarece, în cele mai multe cazuri, proiectele sînt întocmite fie de functionari din ministere, fie de consultanti care au avut destul de putin de a face cu economia realã.
As mai mentiona cã am încercat sã tin o legãturã cît mai strînsã cu cetãtenii din Piatra Neamt si din judet, atît prin contact direct, cît si prin intermediul mass-media si trebuie sã vã multumesc în mod special pentru cã mi-ati dat posibilitatea de a-mi expune punctele de vedere în paginile publicatiei dumneavoastrã.
Nu în ultimul rînd, am coordonat un proiect pe tema „cetãtenie democraticã“, în colaborare cu „Centrul Educatia 2000“, în cadrul cãruia am avut o serie de dezbateri pe teme de interes local cu agenti economici, personalitãti din domenii diverse si elevi de la trei colegii din judet. Chiar în aceste zile, pentru a marca finalul dezbaterilor, am organizat o mini-excursie pentru un grup de 15 elevi, la sediul Parlamentului. Astfel, elevii vor avea ocazia sã vadã „pe viu“ procedurile parlamentare de dezbatere si adoptare a legilor.
Sigur cã sînt si neîmpliniri, atît ca reprezentant al Aliantei DA, cît si ca parlamentar de Neamt. Cred cã, din pãcate, rolul Parlamentului de institutie fundamentalã a statului nu se exercitã în mod corespunzãtor, datoritã imaginii proaste create în mass-media, dar si ca urmare a prestatiei mai slabe a unor parlamentari. Din acest motiv, autoritatea si credibilitatea parlamentarilor au mult de suferit, principala modalitate de a rezolva probleme concrete ale alegãtorilor rãmînînd, din pãcate, relatiile personale cu responsabilii din executiv.
Îmi pare rãu cã lideri politici de prim rang nu înteleg cã institutiile statului trebuie sã functioneze si trebuie consolidate, indiferent de persoanele care le conduc sau le compun. Cred cã în continuare se dã mult prea mare importantã imaginii personale, în detrimentul interesului general si contrar spiritului de echipã.
Rep.: Cum credeti cã se va schimba activitatea dumneavoastrã de om politic, odatã cu integrarea în UE?
S.S.: Aderarea la UE nu îmi va schimba, în opinia mea, modalitatea de lucru în calitate de parlamentar. Voi continua sã-mi exprim clar si coerent punctele de vedere, chiar dacã, uneori, acestea ar putea deranja anumiti responsabili administrativi. Totodatã, voi face tot ceea ce depinde de mine pentru a stopa tendinta de birocratizare excesivã a administratiei publice, fenomen care reprezintã o amenintare serioasã la adresa succesului aderãrii. De asemenea, pentru cã sînt un adept convins al aderãrii la structurile europene, mã voi opune din toate puterile la orice tentativã de îngrãdire a drepturilor si libertãtilor cetãtenesti, chiar dacã este mascatã sub pretextul consolidãrii sistemului de securitate a tãrii. Altfel, sper ca „elanul legislativ“ al Guvernului sã se mai domoleascã si sã am mai mult timp pentru a sustine proiecte de interes local.
„Cred cã partidul are destulã maturitate pentru a-si rezolva problemele în cadru statutar“
Rep.: Platforma Stolojan amenintã cã „va deveni“ partid. Cum comentati?
S.S.: Dupã cum am spus si în alte ocazii, nu am ce comenta despre dezbateri care se fac în afara PNL. Pe mine, personal, o astfel de „platformã“ nu mã atrage în nici un fel. Cît despre anumite probleme din PNL, cred cã partidul are destulã maturitate pentru a le rezolva în cadru statutar.
Rep.: Capul de afis în presa internationalã este tinut de condamnarea lui Saddam. Ati risca o comparatie cu ce s-a întîmplat la noi în 1989?
S.S.: Dacã vã referiti la condamnarea la moarte a dictatorului irakian, sigur cã se poate face o comparatie cu procesul cuplului Ceausescu. Totusi, existã si niste deosebiri. Tara noastrã nu s-a aflat sub ocupatie strãinã, iar asa-zisul proces al lui Ceausescu a fost o rusine pentru ideea de justitie. Cred cã, dacã sotii Ceausescu ar fi fost judecati într-un proces dus cu respectarea principiilor de drept, am fi putut afla mult mai multe despre mecanismele oprimãrii poporului român de cãtre tandemul PCR-Securitate. Astãzi este cu atît mai mult nevoie sã facem luminã în privinta evenimentelor din decembrie 1989, deoarece asistãm la un fenomen foarte periculos, denumit, deja, de unii jurnalisti „a doua frãtie a Securitãtii“. Asearã, am urmãrit la televiziune un asa-zis „talk-show senzational“, în care un fost politruc ajuns contopist la securitate a ajuns în postura de acuzator public. Nu iau apãrarea nici unei persoane de pe lista d-lui Turcu, dar cred cã sînt destule institutii care pot si trebuie sã facã luminã fãrã „ajutorul pretios“ al acestui personaj. De altfel, d-l Turcu are o memorie foarte selectivã, pentru cã îsi aduce foarte bine aminte despre informatori si colaboratori ai unor subordonati de-ai domniei sale, dar nu spune nimic despre activitatea fostilor sãi colegi, care ocupã, azi, demnitãti importante.
Mai mult, consider cã adevãratii profesionisti din serviciile secrete românesti sînt decredibilizati de mediatizarea unor asemenea pseudo-experti care îsi arogã rolul de cenzor al societãtii românesti.
De fapt, miza acestor asa-zise dezvãluiri este foarte simplã: se doreste intimidarea clasei politice în scopul stopãrii procesului de deconspirare, pentru cã, dacã se va ajunge la adevãratii responsabili ai terorii comuniste, se vor zdruncina multe constructii politice si imperii financiare de dupã 1990.
|
Autentificare
