 CIMITIR PROFANAT?
• mai multe oseminte au fost gãsite aruncate în apropierea gardului cimitirului din Horia • „folclorul“ sãtenilor a fãcut din acest incident numeroase „scenarii“ • problema supraaglomerãrii cimitirelor face sã aibã loc numeroase exhumãri • Politia nu a luat stiintã oficial despre acest caz • Sãtenii localitãtii Horia s-au „crucit“ auzind cã în cimitirul în care îsi dorm somnul de veci rudele si cunoscutii lor ar fi avut loc o profanare, în sensul cã o persoanã moartã de mai multi ani ar fi fost scoasã din groapã, iar rãmãsitele ei aruncate aiurea, pentru a „face loc“ unui sãtean ce doreste sã îsi amenajeze un cavou. Ca în toate situatiile de acest gen, informatia „s-a propagat“ verbal în toatã comuna, nu înainte ca, bineînteles, fiecare „povestitor“ sã îi dea si o „notã personalã“. „A spus pãrintele în bisericã, în urmã cu cîteva zile, cã au fost gãsite oseminte aruncate aiurea pe lîngã gardul cimitirului. Cine stie ale cui au fost, dar eu, pînã în prezent, am auzit mai multe variante - ba cã era o femeie moartã de vreo trei ani, ba cã era un bãrbat. Se vorbeste despre tot felul de ipoteze, cã si-a fãcut cineva cavou si a avut nevoie de spatiu sau chiar cã mortul a fost scos intentionat de acolo. Oricum, nu poate fi acceptat un asemenea mod de a te purta cu cei decedati, mai ales cã obiceiul spune cã mortul trebuie dezgropat dupã sapte ani. Oasele rãmase trebuie strînse, mai apoi, si îngropate la loc, într-un sãculet, sau puse într-o casã de oase, unde existã asa ceva“, a relatat Mihai I., din satul Horia. Din punct de vedere oficial, Inspectoratul de Politie al Judetului Neamt nu se poate pronunta referitor la presupusul incident, deoarece... nu a primit nici o sesizare în acest sens, conform declaratiilor inspectorului Cãtãlina Bãdeanu, purtãtor de cuvînt al institutiei. Pe de altã parte, din alte surse credibile, care au tinut sã-si pãstreze anonimatul, a reiesit cã, într-adevãr, ar fi fost gãsite niste rãmãsite de oseminte în apropierea gardului cimitirului din Horia, provenite, foarte probabil, dupã o exhumare. La fata locului s-ar fi deplasat atît pãrintele paroh din Horia cît si reprezentanti ai autoritãtilor publice, care au decis cã nu sînt suspiciuni. Aceleasi surse au mai afirmat cã preotul a decis ca oasele, despre care nici nu se putea spune cu certitudine dacã sînt de om sau animal, sã fie înhumate la loc.
De mentionat cã astfel de situatii nu au fost singulare, în decursul timpului, în municipiul Roman si zona arondatã. De altfel, asemenea cazuri au mai intrat în atentia cotidianului nostru, fiind prezentate la momentul respectiv. Problema lipsei spatiului în cimitire rãmîne în prezent una acutã, în oras, cel putin, devenind necesarã amenajarea a încã unui perimetru în care decedatii sã îsi doarmã somnul vesnic. Asadar, exhumãrile nu au loc tot timpul dupã fix sapte ani, ci, deseori, chiar mai devreme. Mai ales dacã „lucrarea“ ajunge sã fie fãcutã de niste gropari „aghezmuiti“, nu este exclus ca rãmãsitele defunctilor sã nu mai „iasã la numãr“ în momentul în care trebuie înhumate din nou. Reamintim cã asemenea situatii ne-au fost semnalate, în anii din urmã, atît în Cimitirul „Eternitatea“ cît si, cel mai recent, în cimitirul din Cartierul Nicolae Bãlcescu.
FOTO: Supraaglomerarea cimitirelor are numeroase „efecte neplãcute“
|
Autentificare
