 Tîrgul... comerciantilor
• jumãtate din cele peste 1.000 de firme înregistrate în evidentele administratiei locale din Tîrgu Neamt desfãsoarã activitãti de comert La Tîrgu Neamt sînt înregistrate în evidentele administratiei publice locale, peste o mie de societãti comerciale, din care aproape jumãtate se ocupã de comert. Urmeazã firmele cu productie industrialã - 25% pondere, constructii - circa 4%, transporturi - 3%, si alte ramuri de activitate - 23%. Un numãr de 137 de firme activeazã în domeniul industriei, cele mai multe dintre ele, respectiv 31%, derulînd afaceri în industria textilã. Alte 28% se ocupã cu exploatarea si prelucrarea lemnului, 16% - cu prelucrarea cauciucului, 12% lucreazã în industria alimentarã, iar restul - în alte activitãti. Perioada de tranzitie, trecerea la economia de piatã si criza economicã accentuatã au condus la închiderea pãrtialã sau totalã a unitãtilor industriale si ale cooperatiei mestesugãresti, proces care a generat disponibilizarea unui numãr însemnat de salariati.
Numãrul de angajati din orasul Tîrgu Neamt este de aproape 6.000 de persoane, conform datelor furnizate de Directia Regionalã de Statisticã Neamt. Mai bine de jumãtate, circa 3.300, lucreazã în industrie, 628 - în comert, 570 - în învãtãmînt, 448 în sãnãtate si asistentã socialã, 231 - în transporturi, postã, comunicatii, 170 - în domeniile energiei electrice, termice, gaze naturale si apã, 142 - în constructii, 87 - în administratie publicã, 80 - în activitãti financiare, bancare si de asigurãri, 23 - în agriculturã, si 160 - în alte ramuri de activitate.
Productia agricolã si efectivele de animale, în scãdere
Tîrgu Neamt dispune de o suprafatã agricolã de 3.025 hectare teren, din care 2.144 hectare suprafatã arabilã, 37 hectare de livezi si pe pepiniere pomicole, 2 hectare de vii si pepiniere viticole, 810 hectare pãsuni, si 32 hectare - fînete. Productia de cereale a scãzut an de an, la fel si efectivele de animale. Majoritatea cetãtenilor cultivã porumb - 581 de hectare, alte 140 de hectare fiind însãmîntate cu grîu si secarã. Cartofi se cultivã pe 92 de hectare, sfeclã de zahãr - pe 5 hectare, iar 41 de hectare de teren sînt destinate pentru legume. Se constatã cã, anual, efectivele de animale din gospodãriile populatiei sînt în descrestere. Principalele specii din curtile oamenilor sînt bovinele, porcinele, ovinele si pãsãrile, o scãdere substantialã înregistrîndu-se si la efectivele de cabaline care sînt folosite la muncile agricole de cãtre detinãtorii de terenuri.
Punctele nevralgice, puse pe tapet
În planul de dezvoltare urbanã 2007-2016, administratia publicã localã îsi propune cresterea atractivitãtii zonei, prin revitalizarea si revigorarea turismului, a mediului de afaceri si atragerea investitorilor strãini cu efect benefic în ridicarea nivelului calitativ al standardului de viatã al comunitãtii locale. Sînt considerate puncte slabe: starea patrimoniului architectural si nevalorificarea lui din punct de vedere economic, insuficienta dezvoltare a comunicãrii între institutiile publice; gradul de uzurã avansatã al retelelor tehnologico - edilitare (apã-canal) ; slaba reprezentare a activitãtilor economice în sectorul agricol; slaba dezvoltare a serviciilor pentru populatie, investitii reduse în segmentele cu valoare adãugatã mare; productie, tehnologii înalte; buget local auster; inexistenta unor institutii de învãtãmînt preuniversitar si superior în domenii moderne (informaticã aplicatã, mass media, arhitecturã, urbanism, costructii industriale si civile) care sã atragã, în timp, investitori în domenii de vîrf.
|
Autentificare
