Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
RSS News Feed - Monitorul de Neamt Retele Sociale si RSS
RSS - Monitorul de Neamt
Calendar- Arhiva de Stiri August 2007
LMMJVSD
  12345
6789101112
13141516171819
20212223242526
2728293031  
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Monitorul Neamt
 Judetul Neamt
 rochii.ro
 fantastic.ro
 culise.ro
 grazie.ro
 odeon.ro
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Eveniment cultural 10 August 2007
Tipćreste articolul - Varianta pentru imprimantć Trimite acest articol unui prieten  prin email
“Sustinerea artei si culturii se face, īn primul rīnd, din bani publici“

“Sustinerea artei si culturii se face, īn primul rīnd, din bani publici“

• despre manageriatul artistic, banii publici si festivaluri celebre • interviu realizat cu Ioan Holender, directorul Operei de Stat din Viena •

Viena reprezinta unul din locurile cele mai reprezentative īn istoria culturii europene si, īn speta, muzicale. Leaganul si tarīmul fertil al clasicismului muzical este copios reprezentat īn istoria spiritualitatii umane prin personalitati coplesitoare. Tinuta aristocratica a capitalei austriece se reflecta, dincolo de rafinamentul arhitectural mostenit din īnfloritoarele epoci de dominatie imperiala - fascinant melanj de arhitectura baroca si Art Nouveau marginind Dunarea albastra - īn nu mai putin rafinata viata culturala si artistica ce continua o traditie onoranta. Wiener staatsoper este, īn acest context, unul din punctele fierbinti ale freamatului sonor vienez. Mai mult, lucru magulitor pentru romāni, de ani buni celebrul templu al artei lirice e condus de catre compatriotul nostru banatean, Ioan Holender. Acum o luna, managerul vienez, onorīnd calitatea de Presedinte de onoare al Festivalului muzical din cadrul celei de a XXXVI-a editii a „Vacantelor Muzicale la Piatra Neamt“, s-a aflat timp de patru zile pe meleagurile nemtene pe care le-a vazut pentru prima data. Constrīns īntr-o oarecare masura de criza de timp si avid de a cunoaste cīt mai multe din frumusetile judetului, dar si bine escortat de catre organizatorii care au avut grija a-l tine departe de muritorii de rīnd, Ioan Holender s-a simtit dator - onorant gest - sa includa īn programul „concediului“ pietrean un dialog cu publicul, prilejuit de lansarea pietreana a cartii sale autobiografice, si o īntīlnire de saizeci de minute cu presa locala.
Notele de mai jos, structurate īn ceea ce ar fi putut fi un inedit interviu, reprezinta secvente adaptate din pomenita īntīlnire si din scurtele abordari reusite īn momentele cīnd „vigilenta“ amfitrionilor īl despovara de statutul de trofeu captiv al dramuitorilor de bani publici. Despre care bani, de altfel, domnia sa a vorbit cu sīrg.

„Am vazut zimbrii...“

Reporter: Stimate domnule Ioan Holender, cum se face de va aflati pe meleagurile nemtene?
Ioan Holender:
Am auzit de aceste Vacante muzicale de la doua personalitati: de la Ludovic Spiess, care ne-a parasit mult prea devreme, precum stiti cu totii si cu care am fost prieten de-o viata īntreaga, si de la doamna Coca Botez, cu care m-am īntīlnit cu prilejul aniversarii a saizeci de ani de fiintare a Operei din Timisoara. Ea este īnca o persoana pe care o apreciez foarte mult. Astfel se face ca am acceptat functia asta onorifica si din patru pīna īn opt iulie am putut sa ma aflu aici. Pīna la 1 iulie eu am fost la Paris, īn juriul concursului de canto al lui Domingo. Ar trebui sa se īncerce asa ceva si īn Romānia. Este unul dintre concursurile de canto de cea mai buna calitate din lume. Īn primul rīnd pentrui ca au bani foarte multi si din aceasta cauza īi fac publicitate foarte mare si, pe urma, conditiile sīnt, īntr-adevar, cu totul iesite din comun. Cīntaretii din toata lumea trimit īnregistrari video. Anul acesta au fost 762 de trimiteri. O mica comisie, de trei persoane, alege, īn final, patruzeci de cīntareti. Acestora li se asigura absolut totul, pe toata durata concursului, inclusiv drumul, īn orasul īn care se tine concursul. Anul acesta, la Paris, care nu e un oras foarte ieftin, au fost patruzeci de cīntareti, printre care si doi romāni, carora li s-a platit totul pīna la finala, indiferent daca au trecut sau nu de fazele intermediare. Juriul este de mare calitate - ma rog, nu pentru ca am fost eu -, format din directori activi ai marilor teatre de opera. Nu profesori de canto, nu fosti cīntareti celebri, ci numai directori functionari. Anul viitor, acest concurs se va face la Quebec, īn Canada. Si tarile respective, si primariile sīnt interesate īn a-i ospitaliza, pentru ca si ei primesc partea lor de reclama din asta. Iar Domingo, care cunoaste multi cīntareti din Romānia, cu toate ca a avut o experienta neplacuta cu ocazia unui concert la Bucuresti, ar putea avea īn vedere si o eventuala editie bucuresteana; īnainte sau dupa editia din 2010 care va avea loc la Viena.
Rep.: Ce ati vazut īn Neamt?
I.H.:
Ce am vazut aici? Am vazut zimbri, am vazut niste manastiri extraordinare de care nu am stiut, pentru ca īn Occident lumea stie numai de manastirile astea pictate din nordul tarii. Nici macar Agapia, Neamt sau astea mai mici nu sīnt cunoscute. M-a īnsotit un domn de mare cultura si civilizatie care se cheama... domnul Bunghez. Ieri, chiar pe ploaie, am fost la Bicaz si la Lacu Rosu si intentionez sa urc pe Ceahlau. Si poate la anul am sa vin din nou la aceste Vacante muzicale care sīnt un lucru bun. Sistemul de a alege participantii prin propunerile profesorilor scolilor respective īl gasesc a fi bun, ca si durata, de altfel. Pentru ca acele cursuri de doua-trei zile pe care le dau unii artisti nu aduc nimic nou.

Statul si banii

Rep.: Numele Ioan Holender din punct de vedere managerial, a īntrecut acelasi nume din punct de vedere interpretativ.
I.H.:
Da, asa este. Oricum, sper.
Rep.: Si legat de lucrul acesta, de aceasta afirmatie pe care cred ca nu o suspectati de insidiozitate...
I.H.:
Nu, nu, nu.
Rep.: ... vreau sa va īntreb ce presupune manageriatul unei institutii artistice de talia Operei de Stat din Viena? Va īntreb asta, pentru ca sīnteti unul din cei mai cunoscuti directori ai teatrului liric vienez, de-a lungul unei perioade pe care, cred, nu a depasit-o nimeni. Unde cīnta multi dintre cei mai buni solisti ai lumii, unde exista anumite rigori privitoare la alcatuirea repertoriului, unde exista bani... Sa nu spuneti ca nu exista!
I.H.:
Exista bani, dar, sa stiti, nu o sa auziti niciodata vreun director al vreunei institutii de cultura care sa spuna ca are bani destui. Totdeauna se spune ca avem prea putini bani.
Rep.: Chiar si dumneavoastra.
I.H.:
Da, chiar si noi. Īn special la Viena, pentru ca īn 1999 noi am devenit... cum se spune asta? o societate comerciala. Guvernul austriac ne-a dat o totala independenta si directoriala mult mai mare decīt a fost, si un buget fix. Si noi, din 1999 si pīna acum avem acelasi buget. Care, practic, a devenit de la an la an tot mai mic, pentru ca lucrurile se scumpesc, ca si oamenii. „Luati sponsori“ ni s-a spus. „Faceti ce puteti!“. Sponsorii sīnt o parte importanta, dar niciodata - si asta trebuie sa v-o spun si voua, cu toate ca ar trebui sa auda politicienii din Romānia - nu poti sa īntretii o institutie de cultura cu sponsori. Asta e o idee complet gresita, eronata, aproape tīmpita, pe care o au unii la noi īn tara. Totdeauna baza trebuie sa ti-o dea statul - eu zic acum statul - dar statul, Guvernul, Primaria, judetul, cine-o fi, este doar cel care īmparte banii luati de la oamenii care traiesc īn tara. Sustinerea artei si culturii se face, īn primul rīnd, din bani publici. Pentru ca o facem pentru public. Eu sīnt si presedinte si director administrativ al Festivalului Enescu si īn editia asta si la cea din 2009. Luam de la oameni, dar trebuie sa si dam. Festivalul Enescu, o spun cu toata convingerea, desi la Bucuresti nu prea le place sa auda asta, īl facem īn primul rīnd pentru oamenii care traiesc īn tara asta. Festival international. Bine. La noi toate-s internationale acuma. Dar este facut pentru oamenii care traiesc aici, ca sa le dai o calitate superioara īn perioada aceasta, ca sa le dai ceva ce īn cursul anului nu au posibilitatea sa asculte.

Sponsori... si sponsori

Si, īn plus, avem si sponsori... si sponsori. De pilda, Vacantele muzicale au o serie īntreaga de sponsori care fac... e foarte bine ca fac, dar baza este orasul. La Opera din Viena noi avem cam cinci la suta sponsori. E vorba de constructorul japonez de automobile „Toyota“, care da cam un milion de euro pe stagiune. Un milion de euro este foarte mult, dar el reprezinta un procent infim. Apoi sponsorizarea nu este asa... ca unul cerseste si celalalt īi da ceva. Sponsorului īi redai ceva. Īi dai faima noastra, īi faci publicitate, presa scrie despre el. Cazinoul National al Austriei este unul din cei mai mari sponsori din arta interpretativa austriaca. Bineīnteles acolo sīnt foarte multi bani; pentru ca acolo pierzi mai mult decīt cīstigi. Ca sa-si faca un renume mai pozitiv - pentru ca, īn fond, un cazinou nu este ceva prea pozitiv - ei sustin institutiile de arta care produc o marfa spirituala, ca sa zic asa. Daca ma īntrebati cum e dupa saisprezece ani ca unul venit din Romānia - iar renumele tarii noastre nu este cel mai bun īn Austria - nu mīncam noi lebede, dar ziarele au scris asta. Simpatia pentru mine nu e foarte mare īn Austria. Nationalismul austriac e putin mai accentuat decīt cel din alte tari. O anumita antipatie si o anumita distanta fata de straini o au toti. Cīt priveste actul artistic, oricum am īntoarce-o, daca nu e de calitate, lumea nu vine. Si daca lumea nu vine īti scad īncasarile. Iata, pīna si eu stiam ca la Piatra Neamt exista un teatru deosebit. Īn itinerariul turistic al Romāniei, facut de o firma foarte serioasa si tradus īn patruzeci de limbi, este mentionat, alaturi de manastiri si teatrul de aici. Ca o mai fi bun, ca nu o mai fi, dar se stie acest lucru. Renumele, negativ sau pozitiv, al unui om, ca si al unei institutii de arta, niciodata nu vine din pura īntīmplare.

Īntre Salzburg si Bayreuth

Rep.: Este adevarat ca festivalul de la Salzburg cuprinde toate manifestarile muzicale de-a lungul unui an?
I.H.:
Da de unde? La Salzburg festivalul dureaza cinci saptamīni. Vara, īn acest oras de o frumusete baroca, se tine un festival de muzica si de teatru, dar īn special de muzica, ce dateaza din 1924, īntre cele doua razboaie, initiat printre altii de Richard Strauss si marele regizor Reinhardt.
Rep.: Cel care spunea ca „Dumnezeu a creat lumea, dar omul a creat o a doua lume, arta“.
I.H.:
Da, si avea dreptate. Celebru a devenit prin prima montare a lui „Faust“ de Goethe si, dupa aceea, prin anii īndelungati īn care Herbert von Karajan a condus festivalul de muzica, cu Filarmonica din Viena si orchestra noastra. Sīnt doua sali de spectacole, Festspielhaus , care gazduiesc manifestarile muzicale. Este cel mai scump festival din lume, pentru ca Salzburgul - asta am spus-o odata īntr-un ziar si nu a placut tuturora, dar e adevarat - este locul cel mai potrivit si cam singurul īn Europa unde īntr-un timp foarte scurt, oamenii foarte bogati au posibilitatea de a cheltui bani foarte multi, cu scuza sau cu motivatia ca sīnt consumatori de arta. Aici intra micile amanunte mondene: ca au dat pentru o noapte la hotel opt sute de euro, ca au mīncat un mic dejun de 200 de euro, au vazut un spectacol de opera, si-au facut datoria. Eu nu ma duc la Salzburg nici ca sa manīnc, nici ca sa stau scump; eu ma duc ca sa consum arta. Este o īntīlnire a celor mai bogati, īn special din Germania. Este un festival nemtesc. Dar cel mai pur festival este īnca cel de la Bayreuth. (VA URMA)

Articol afisat de 1345 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(A consemnat Ioan AMIRONOAIE)
Adaugć comentariul tću la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu existć nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Regionale Stiri Regionale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Eveniment cultural Stiri Eveniment cultural
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Opinii Stiri Opinii
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Premium UK domain names
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totalĆ£ sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective