Primarii, pusi sã „deguste“ apa din fîntîni
• desi în localitãtile unde existã retele de alimentare cu apã oamenii ar putea folosi apa respectivã, din lipsã de bani apeleazã tot la puturile proprii • Consiliul Judetean si o comisie de specialisti bucuresteni lucreazã la realizarea unui masterplan privind alimentãrile cu apã • Consiliul Judetean a emis o adresã cãtre toate consiliile locale, prin care le solicitã primarilor sã se preocupe de analiza apei din puturile existente în comunele pe care le conduc. De altfel, aceastã problemã va fi discutatã si în plenul unei viitoare sedinte de Consiliu Judetean, ocazie cu care se va stabili ca toti primarii sã se supunã acestei hotãrîri si sã dispunã efectuarea analizelor din toate fîntînile existente, pentru a se cunoaste amãnunte despre potabilitatea apei din sursele din judetul Neamt. „ÃŽn multe dintre localitãtile judetului s-au realizat sisteme de alimentare cu apã, dar oamenii preferã sã se aprovizioneze tot cu apã din propriile fîntîni, pentru a nu fi nevoiti sã plãteascã. Din pãcate, apa din fîntîni nu este tot timpul potabilã, ea putînd produce epidemii. Sîntem în posesia unei situatii din care rezultã cã din 194 de probe recoltate din tot atîtea surse, doar 17 fîntîni au apã potabilã, în cazul celorlalte apa fiind improprie consumului. De joi, 4 octombrie, lucrãm, împreunã cu o echipã de specialisti de la Bucuresti, la realizarea documentatiei necesare pentru crearea cadrului necesar implementãrii Programului Operational Sectorial, care în final va duce la aparitia unui masterplan. ÃŽn baza acestuia, se vor putea primi fonduri europene pentru punerea la punct a întregului sistem de alimentare cu apã din judetul Neamt“, a declarat Dumitru Badea, vicepresedinte al Consiliului Judetean Neamt.
În baza viitorului masterplan, localitãtile din judetul Neamt care detin retele de alimentare cu apã ar putea avea, în urmãtorii ani, si retele de canalizare, ceea ce implicã si existenta statiilor de epurare a apelor uzate. Deocamdatã retelele de distributie a apei au fost realizate si cu unele exceptii toate functioneazã, dar au rãmas la faza de cismele în fata portilor populatiei, fãrã ca oamenii sã se poatã racorda la conductã si sã îsi ducã apa pînã în propria locuintã. Racordarea este imposibilã întrucît cetãtenii nu beneficiazã de acord de mediu, care nu se poate elibera pentru cã nu existã retea de canalizare.
Neamt, printre cinci judete norocoase
ÃŽn urmã cu cîteva sãptãmîni, Ministerul Mediului si Dezvoltãrii Durabile a organizat, la Bucuresti, conferinta de lansare a proiectului din cadrul Mãsurii ISPA „Asistenta tehnicã pentru pregãtirea proiectelor în sectorul de apã potabilã/apã uzatã în România“, pentru judetele Prahova, Buzãu, Iasi, Neamt si Bacãu. ÃŽn cadrul acestui program, în Neamt se va realiza strategia judeteanã de dezvoltare în domeniul alimentãrii cu apã si canalizãrii, pînã în 2013, si douã studii de fezabilitate, pentru prima prioritate stabilitã în judet. Cu aceastã ultimã documentatie se vor accesa fondurile puse la dispozitie de Comunitatea Europeanã pentru sectorul de alimentare cu apã si de canalizare, prin planul Operational Sectorial de Mediu, axa 1. ÃŽn urmã cu cîteva sãptãmîni a avut loc o primã întîlnire cu reprezentantii concernului care a cîstigat acest proiect, o firmã principalã din Austria si douã firme subcontractante, din Germania.
În prezent, sistemul zonal de asigurare a serviciilor cu apã însumeazã 32 de localitãti nemtene. Cele mai multe sînt în zona Piatra Neamt - Alexandru cel Bun, Sãvinesti, Dumbrava Rosie, Roznov, Bodesti, Dobreni, Girov, Dochia, Gîrcina, Stefan cel Mare, Pîngãrati, Bîrgãoani si Zãnesti, zona Roman - Bîra, Horia, Cordun, Sãbãoani, Sagna si Tãmãseni, Tîrgu Neamt - Rãucesti, Pãstrãveni, Pipirig, Vînãtori Neamt, Agapia, Timisesti, Grumãzesti si Bãltãtesti si Bicaz - Tarcãu, Borca, Tasca, Hangu si Poiana Teiului.
|