Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
RSS News Feed - Monitorul de Neamt Retele Sociale si RSS
RSS - Monitorul de Neamt
Calendar- Arhiva de Stiri Octombrie 2007
LMMJVSD
1234567
891011121314
15161718192021
22232425262728
293031    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Monitorul Neamt
 Judetul Neamt
 rochii.ro
 fantastic.ro
 culise.ro
 grazie.ro
 odeon.ro
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 13 Octombrie 2007
Tipăreste articolul - Varianta pentru imprimantă Trimite acest articol unui prieten  prin email

Justitie în sutană?

• „Monitorul“ a reusit să reconstituie modul în care unitătile de cult din Neamt au intrat în posesia terenurilor cu vegetatie forestieră • concluzia: majoritatea retrocedărilor au fost făcute după ce Mitropolia s-a adresat instantelor de judecată • „bomba“ a explodat în momentul în care Tribunalul Cluj a avizat teoria conform căreia dreptul de folosintă este totuna cu dreptul de proprietate •

O analiză atentă a retrocedărilor terenurilor către mănăstirile din judetul Neamt arată că majoritatea acestora s-au făcut cu ajutorul instantelor de judecată. Cu alte cuvinte, majoritatea cererilor de reîmproprietărire ale institutiilor bisericesti din Neamt au fost respinse de Comisia Judeteană de Fond Funciar si de comisiile comunale. În această situatie, juristii Mitropoliei s-au adresat instantelor de judecată care, în majoritatea cazurilor, le-au dat cîstig de cauză. Multe dintre aceste decizii sînt contestate de către silvicultori. Cea mai vehement criticată este o hotărîre a Tribunalului Cluj, din anul 2002. Decizia civilă 1380/A/2002, a magistratilor clujeni, pentru 205 institutii de cult, stipula retrocedarea a 6.117 hectare de pădure. De aici s-a plecat, decizia fiind folosită la retrocedarea unor suprafete însemnate de terenuri. „Actele depuse pentru dovedirea proprietătii sînt copii ale Decretelor Regale de Înzestrare, publicate în Monitoarele Oficiale din 1935, 1938, acte în care nu este specificată proprietatea, ci folosinta si înzestrarea unor mănăstiri, totalizînd 11.000 de hectare, cît era fondul bisericesc în anul 1945. Completul de judecată de la Tribunalul Cluj a interpretat în mod eronat Legea 1/2000, în sensul că a dispus constituirea dreptului de proprietate tuturor institutiilor de cult constituite pînă la data de 1 ianuarie 1990, în limita a 30 de hectare din fondul bisericesc existent la data nationalizării acestor suprafete de către regimul comunist, institutii care nu au avut vreodată în proprietate sau folosintă suprafete cu vegetatie forestieră. Singurele institutii îndreptătite să primească în proprietate 30 de hectare de pădure erau cele nominalizate în decretele regale din 1935 si 1938, respectiv mănăstirile Agapia, Văratec, Bistrita, Horaita, Durău, Pîngărati si Neamt Secu“, spun juristii Directiei Silvice.
Ce a urmat este de domeniul fantasticului, în sensul că ceea ce a stabilit Tribunalul Cluj, admitînd teoria conform căreia dreptul de folosintă este unul si acelasi lucru cu proprietatea, a ajutat foarte mult Mitropolia Moldovei si Bucovinei în procesele ce au urmat. Mănăstirile Agapia, Agapia Veche si Văratec au depus cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, în baza Legii 247/2005, pentru 1.800 de hectare de pădure, pe raza comunei Agapia. Cererea pentru cele 1.800 de hectare a fost invalidată atît de comisia locală, cît si de comisia judeteană, întrucît actele doveditoare ale celor trei unităti de cult erau bazate tot pe decretele de înzestrare, ele beneficiind de constituiri ale dreptului de proprietate pentru 30 de hectare. În instantă, mănăstirile au avut cîstig de cauză, magistratii fiind de acord cu reconstituirea dreptului de proprietate pentru suprafata de 1.110 hectare de pădure. Ulterior, mănăstirile au primit si diferenta de 90 de hectare, cu toate că suprafata o primiseră în baza deciziei de la Cluj.
Mănăstirea Almas a cerut 50 de hectare de pădure pe raza comunei Gîrcina, iar la dosar a fost depus ca act doveditor al proprietătii un proces-verbal de demarare a lucrărilor de amenajare pe suprafata proprietate a statului ce era administrată de Mănăstirea Almas. Nici comisia locală si nici cea judeteană nu au acceptat cererea, invalidînd-o. În instantă, fetele bisericesti au avut cîstig de cauză, primind cele 50 de hectare. Nici de această dată judecătorii nu au tinut cont de faptul că mănăstirea mai primise 30 de hectare de pădure pe Legea 1/2000.
Mănăstirea Horaita si Schitul Horăicioara au depus cereri pentru suprafata de 140 de hectare de teren cu vegetatie forestieră, pe raza comunei Crăcăoani. Si acest caz a ajuns în instantă, nefiind încă solutionat.

Epitropie vs Mitropolie

Cea mai interesantă poveste din această istorie a retrocedărilor, o reprezintă o solicitare de reconstituire a dreptului de proprietate pentru suprafata de 1.635 hectare de pădure ce se află în Vulpăsesti, pe raza comunei Sagna. Este vorba de solicitarea Fundatiei Epitropia Spitalului Sfîntul Spiridon Iasi (n.n. sustinută de o decizie a Judecătoriei Roman, definitivă si irevocabilă). Juristii Directiei Silvice afirmă că această fundatie nu se regăseste în contextul legislativ al Legii 247/2005. Cu toate acestea, Directia Silvică Neamt este obligată să pună la dispozitia fundatiei suprafata de 1.635 hectare de pădure.
Hilar este faptul că pentru acelasi teren există o cerere a Mitropoliei (n.n. făcută în numele parohiei Sfîntul Spiridon din Iasi) la Comisia Judeteană de Fond Funciar, solicitare bazată pe o decizie (irevocabilă si definitivă) a unei instante brasovene. Este un paradox, ca două instante diferite să reîmproprietărească cu aceeasi suprafată de teren două institutii diferite. Trebuie precizat că Epitropiei Sfîntul Spiridon i s-a reconstituit dreptul de proprietate pe suprafata respectivă de către Comisia Judeteană de Fond Funciar Vaslui, care si-a depăsit atributiile administrative în acest caz. Probabil că va urma un război în instantă între cele două părti, respectiv Epitropia si Mitropolia.
Date fiind aceste cazuri, juristii Silvicului sînt de părere că solicitările făcute în instantă de către Mitropolia Moldovei si Bucovinei, pentru retrocedarea unor suprafete de teren, sînt solutionate favorabil, fără să se tină cont de argumentele Comisiei Judetene de Fond Funciar si Directiei Silvice Neamt. Întrebarea logică este: De ce oare?

Articol afisat de 1744 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(D. MURARU)
Adaugă comentariul tău la acest articol Comentarii la acest articol:
Adăugat de silviu la data 15.10.2007 20:16
Popii astia dom'le
Au lasat cadelnita si au pus mana pe tapina.
Acusi se muta caltabosii in ograda Patriarhiei.
Parca ii vad pe inaltpreasfintitii pe la DNA.
Adăugat de haralambie la data 16.10.2007 15:22
Lasati ca...
Lasati ca decat sa ia statul si fostii comunisti acele terenuri, mai bine sa le ia manastirile...
Cate terenuri nerevendicate sunt din cauza lipsei de acte doveditoare si de martori care intre timp au murit...
Sunt iarasi multe terenuri care au mii de metri patrati in plus fata de ce scrie pe act pentru ca asa era atunci (omul stapanea mai mult decat ce era pe act sa nu plateasca impozite mari).Ei bine aceste plusuri sunt luate cu japca de primariile din zona si apoi vandute neamurilor primarilor sau colegilor acestora de partid...
asa vrea sa faca Primaria Garcina sau Primaria Negresti si cu terenurile care intradevar apartineau manasitirior din jur?
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Premium UK domain names
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totalĂŁ sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective