Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Iulie 2008
LMMJVSD
 123456
78910111213
14151617181920
21222324252627
28293031   
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 14 Iulie 2008
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email

Mere poloneze pe masa nemtenilor

• e, partial, motivul pentru care kilogramul se duce p�n� la 7-8 lei • singurele fructe de productie mioritic� ar fi ciresele iesene si piersicile const�ntene • �n Neamt s�nt doar dou� mii de hectare de livad�, majoritatea �n gospod�rii individuale •

6 lei kilogramul de mere galben-verzulii �n pietele nemtene. �n magazine, pretul urc� p�n� la 8 lei pe kil. Nemtenii dau bani buni pe fructe, iar principala cauz� este c� livezile la noi s-au dus pe pustii. Agricultorii locali nu mai au curaj s� se lanseze �ntr-o afacere at�t de riscant�, iar pomii pe care �i mai au unul altul prin gr�dinile personale nu fac fat� cererii. Necesarul de fructe al nemtenilor r�m�ne s� fie satisf�cut pe baz� de import. Asa se face c� �n tot timpul anului m�nc�m mere poloneze, pe care le g�sim la discretie pe toate tarabele, ambalate la l�dit�. Specialistii de la Directia pentru Agricultur� si Dezvoltare Rural� Neamt spun c� Polonia si Republica Moldova s�nt furnizorii cei mai fideli pentru piata rom�neasc� si, deci, si nemtean�. „Lu�m mere de la fratii nostri din Republica Moldova si din Polonia. Pe mere, ei s�nt cei mai fideli furnizori. Caisele s�nt aduse din Uniunea European�, cu prec�dere din Italia si Grecia. Ciresele s�nt autohtone, de la Iasi si Suceava, dar vin si din Republica Moldova. Iar acum piersicile mai apar ca fiind din Constanta. Preturile lor s�nt mari, �ntr-adev�r, dar nu cred c� din cauza transportului, c�t din cauza raportului cerere - ofert�“, zice Liviu Bumbu, directorul DADR Neamt. Aceast� institutie are un rol foarte important �n cosul zilnic cu fructe �ntruc�t are competenta si obligatia s� verifice �ntreg procesul. „Toate fructele trebuie s� �ndeplineasc� normele europene de calitate. Noi, prin compartimentul de specialitate, verific�m toate etapele, de la producere, p�n� la comercializare, de la momentul �n care a fost plantat pomul �n livad�, p�n� c�nd intr� fructele �n vam�. Pentru a fi siguri c� se respect� normele si, deci, e protejat ecosistemul. Dar si pentru protectia consumatorilor“, spune Liviu Bumbu, directorul DADR Neamt.

De ce cost� at�tia lei un kil de mere?

„S-au f�cut plant�ri, dar putine“, explic� seful Directiei Agricole. „Si chiar dac� la nivel national ar fi livezi suficient c�t s� asigure o productie rezonabil�, ar r�m�ne o alt� problem� grav�, aceea a depozit�rii. La mere, dar la toate fructele �n general“, mai zice el. Explicatia st� �n consumul neregulat de fructe. Oamenii m�n�nc� fructe mai mult toamna, putin prin var� si foarte putin iarna. Un motiv este si faptul c� nu exist� la ora actual� �n tar� depozite pentru p�strarea fructelor proaspete. Iar �n Neamt nu e niciunul. „Merele s�nt scumpe pentru c� nu avem depozite �n care s� le p�str�m si nu putem oferi mere la consum �n tot timpul anului. S-au mai �nfiintat depozite prin Sapard, �ns� nu �n judetul nostru. S�nt ceva discutii cu societatea Turanto, care a anuntat c� intentioneaz� s�-si �nfiinteze �n viitor un depozit, dar la ora actual� nu este nici unul �n judet. E drept c� nici n-ar avea de ce s� existe. Livezile nemtene s�nt �n declin. Dac� acum zece ani ne puteam m�ndri cu c�teva mii de hectare de livad�, acum mai s�nt 2.229. Din care numai 187 s�nt �n proprietatea unor societ�ti de profil, majoritatea fiind �n gospod�riile individuale. Cele mai reprezentative �n domeniu s�nt Societatea Agricol� Trei Sate, de la Ion Creang�, care are 54 de hectare cu ciresi, visini si pruni, precum si societatea Dorinel din Bozieni, care are 106 hectare, toate pe rod. Mai s�nt cam 108 hectare �n gospod�riile din Agapia, majoritatea meri. Iar perspectivele nu s�nt fericite. Plantatii noi s�nt doar la Urecheni (5 hectare) si Agapia (3 hectare �nfiintate �n aceast� prim�var�). Plus un hectar plantat cu c�tin� �n comuna Bahna.

Articol afisat de 1790 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Dana OSTAHIE)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu exist� nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective