Mere poloneze pe masa nemtenilor
• e, partial, motivul pentru care kilogramul se duce pînã la 7-8 lei • singurele fructe de productie mioriticã ar fi ciresele iesene si piersicile constãntene • în Neamt sînt doar douã mii de hectare de livadã, majoritatea în gospodãrii individuale • 6 lei kilogramul de mere galben-verzulii în pietele nemtene. ÃŽn magazine, pretul urcã pînã la 8 lei pe kil. Nemtenii dau bani buni pe fructe, iar principala cauzã este cã livezile la noi s-au dus pe pustii. Agricultorii locali nu mai au curaj sã se lanseze într-o afacere atît de riscantã, iar pomii pe care îi mai au unul altul prin grãdinile personale nu fac fatã cererii. Necesarul de fructe al nemtenilor rãmîne sã fie satisfãcut pe bazã de import. Asa se face cã în tot timpul anului mîncãm mere poloneze, pe care le gãsim la discretie pe toate tarabele, ambalate la lãditã. Specialistii de la Directia pentru Agriculturã si Dezvoltare Ruralã Neamt spun cã Polonia si Republica Moldova sînt furnizorii cei mai fideli pentru piata româneascã si, deci, si nemteanã. „Luãm mere de la fratii nostri din Republica Moldova si din Polonia. Pe mere, ei sînt cei mai fideli furnizori. Caisele sînt aduse din Uniunea Europeanã, cu precãdere din Italia si Grecia. Ciresele sînt autohtone, de la Iasi si Suceava, dar vin si din Republica Moldova. Iar acum piersicile mai apar ca fiind din Constanta. Preturile lor sînt mari, într-adevãr, dar nu cred cã din cauza transportului, cît din cauza raportului cerere - ofertã“, zice Liviu Bumbu, directorul DADR Neamt. Aceastã institutie are un rol foarte important în cosul zilnic cu fructe întrucît are competenta si obligatia sã verifice întreg procesul. „Toate fructele trebuie sã îndeplineascã normele europene de calitate. Noi, prin compartimentul de specialitate, verificãm toate etapele, de la producere, pînã la comercializare, de la momentul în care a fost plantat pomul în livadã, pînã cînd intrã fructele în vamã. Pentru a fi siguri cã se respectã normele si, deci, e protejat ecosistemul. Dar si pentru protectia consumatorilor“, spune Liviu Bumbu, directorul DADR Neamt.
De ce costã atîtia lei un kil de mere?
„S-au fãcut plantãri, dar putine“, explicã seful Directiei Agricole. „Si chiar dacã la nivel national ar fi livezi suficient cît sã asigure o productie rezonabilã, ar rãmîne o altã problemã gravã, aceea a depozitãrii. La mere, dar la toate fructele în general“, mai zice el. Explicatia stã în consumul neregulat de fructe. Oamenii mãnîncã fructe mai mult toamna, putin prin varã si foarte putin iarna. Un motiv este si faptul cã nu existã la ora actualã în tarã depozite pentru pãstrarea fructelor proaspete. Iar în Neamt nu e niciunul. „Merele sînt scumpe pentru cã nu avem depozite în care sã le pãstrãm si nu putem oferi mere la consum în tot timpul anului. S-au mai înfiintat depozite prin Sapard, însã nu în judetul nostru. Sînt ceva discutii cu societatea Turanto, care a anuntat cã intentioneazã sã-si înfiinteze în viitor un depozit, dar la ora actualã nu este nici unul în judet. E drept cã nici n-ar avea de ce sã existe. Livezile nemtene sînt în declin. Dacã acum zece ani ne puteam mîndri cu cîteva mii de hectare de livadã, acum mai sînt 2.229. Din care numai 187 sînt în proprietatea unor societãti de profil, majoritatea fiind în gospodãriile individuale. Cele mai reprezentative în domeniu sînt Societatea Agricolã Trei Sate, de la Ion Creangã, care are 54 de hectare cu ciresi, visini si pruni, precum si societatea Dorinel din Bozieni, care are 106 hectare, toate pe rod. Mai sînt cam 108 hectare în gospodãriile din Agapia, majoritatea meri. Iar perspectivele nu sînt fericite. Plantatii noi sînt doar la Urecheni (5 hectare) si Agapia (3 hectare înfiintate în aceastã primãvarã). Plus un hectar plantat cu cãtinã în comuna Bahna.
|
Autentificare
