 Bãsescu, musafir în casele sinistratilor
• presedintele României s-a întors în zona Romanului, pentru a analiza situatia • Bãsescu a intrat prin locuintele sinistatilor si a stat de vorbã cu oamenii • de la caz la caz, acesta i-a chemat pe primari sau pe prefect sã rezolve pe loc unele probleme • seful statului a fãcut apel la solidaritate • el a mai spus cã cei afectati de revãrsarea Siretului au acum nevoie de alte bunuri, nu alimente • din pãcate, presedintele nu le-a putut promite oameni digurile care sã le apere casele • la plecare, Bãsescu a promis cã se va întoarce în zonã • Apele s-au retras, însã urmãrile inundatiilor nu vor pleca din vietile oamenilor. Probabil niciodatã. ÃŽntre peretii caselor care stau sã se dãrîme, sinistratii îsi continuã viata, sperînd ca Dumnezeu sã-i fereascã de alte rele, iar cei de lîngã ei sã-i ajute. Ieri, presedintele Bãsescu s-a întors în zona Romanului, aici unde sute de oameni au fost loviti de apele Siretului revãrsat, spãlînd anii de muncã în numai cîteva ore si lãsînd în urmã mocirlã si lacrimi. Seful statului s-a oprit prima datã în comuna Doljesti, unde a vizitat zeci de case afectate. Cu pantofi din piele întoarsã si tricou, presedintele a bãtut la pas, prin noroi si tencuiala cãzutã de pe case, fiecare ogradã, încercînd sã-si facã o imagine asupra dezastrului. Oamenii s-au strîns în jurul acestuia, încercînd fiecare sã-i spunã cum viata lor s-a transformat în cosmar si l-au primit în bãtãturã si în ceea ce a mai rãmas din case. Nimeni nu a avut unde sã-l invite, decît între peretii goi si crãpati si prin curtile unde zãceau plãpumi mucegãite, saltele putrezite si mobilã ruptã. „Veniti si în camera asta. Uitati, aici aveam televizor, iar aici aveam masinã de spãlat. Nu mai avem nimic“, spunea una dintre localnice. ÃŽn casa acesteia, fãrã geamuri si unde pãmîntul tinea loc de covor, numai poza din ramã, de la cãsãtorie, mai reprezenta o amintire cã acea casã a fost locuitã.
Haine curate si electrocasnice
Localnicii l-au luat de mînã pe presedinte si l-au condus în casele lor, încercînd sã-i explice cum au venit apele, ce au putut salva sau cît de mare era apa. „Pe ulita asta, pe aici a venit apa. Eu am casa la capãtul ei. Sã se facã un dig acolo, sã nu mai vinã apa“, a cerut o femeie. O baltã plinã de mãtasea broastei a stat în calea presedintelui, acesta preferînd sã vadã locuinte unde accesul era mai facil. Bãsescu i-a încurajat pe oameni, a tinut copiii aproape de el, însã le-a atras atentia unora localnici sã nu cearã mai mult decît se poate oferi. Celor fãrã adãpost le-a garantat existenta unor tabere, case tip container, în care sã aibã unde sã doarmã, însã celor unde apa nu le-a stricat decît mobila, le-a cerut sã încerce sã se repunã singuri pe propriile picioare. Presedintele s-a oprit pentru a transmite, prin intermediul presei, un apel cãtre oamenii de bine. „Existã mîncare, existã apã, nu de asta au nevoie acesti oameni. Aceste lucruri pot si sînt asigurate din rezerva statului. Am vãzut foarte multi localnici desculti, care nu mai au haine. Sã le oferim acestora haine, încãltãminte, mobilã si electrocasnice. Un aragaz, un frigider sau o masinã de spãlat. De asemenea, îi rog pe cei care oferã, sã ofere haine curate. Toti acesti oameni vor fi ajutati. Nimeni nu va fi uitat, însã fac apel si la cei din comunitate, la solidaritate. Avem nevoie de solidaritate, nu numai a Guvernului cu sinistratii, ci si solidaritatea fiecãrei comunitãti, a tãrii întregi“, a fost mesajul transmis de presedinte în zona Roman. Delegatia oficialã a mers si în Tãmãseni - Adjudeni, altã zonã unde apele nu au avut milã. Masinile de teren s-au oprit în inima Tãmãseniului, la podul improvizat în mijlocul drumului. Si aici Bãsescu a intrat în case. Oamenii i-au povestit încã îngroziti presedintelui cum au stat de marti si pînã a doua zi la etajul superior al caselor si au iesit de acolo cu salupa. „Apa ajungea pînã la gît. Copilul vecinilor mei a stat în balcon o zi întreagã. Noi stãm vizavi de ei si apa era cît gardul“, a spus o bãtrînã din satul Tãmãseni. Localnicii i-au cerut presedintelui sã intre si în casele nou construite, nu numai în cele vechi, sã vadã si acolo cum banii munciti peste hotare nu au contat în fata apelor.
Prioritate: Digul sau educatia?
ÃŽntrebat de situatia digurilor, seful statului a rãspuns cã nu poate fi fixatã o prioritate. ÃŽn fata suferintelor celor cãrora le-a vizitat casele, presedintele Bãsescu a rãspus cã oamenii sinistati reprezintã o prioritate. Ca promisiune transmisã localnicilor a fost aceea preluatã, la rîndul sãu, de la ministrul Finantelor, Varujan Vosganian, cu privire la alocarea de fonduri pentru reconstructia a ceea ce a luat apa. „Nu putem rezolva totul în cîteva zile. Am discutat cu ministrul Finantelor si înainte de a pleca si am garantia cã 500 de miliarde si alte 6 miliarde din fondul de rezervã vor fi directionate cãtre zonele sinistrate. Nu putem stabili o prioritate a cheltuirii banilor. ÃŽn preajma bacaluareatului se discutã despre educatie, despre generatiile care ies nepregãtite de pe bãncile scolilor, în altã perioadã vorbim despre drumuri, iar acum vorbim despre diguri. Nu avem bani sã le facem pe toate“, le-a spus presedintele Traian Bãsescu sãtenilor din comuna Doljesti, însã acestia i-au cerut „sã se facã cîte putin din fiecare“, recunoscînd si ei cã acest putin nu este suficient atunci cînd apele perturbã vietile atîtor oameni, iar banii strînsi pentru alte domenii sînt cheltuiti pe lucruri care nu trebuiau sã se întîmple. Deblocarea legii asigurãrilor nu va rezolva situatia, a fost de pãrere presedintele Bãsescu. „Asigurarea locuintelor nu este Dumnezeu pe pãmînt“, a spus seful statului. Bãsescu a fãcut apel si la tinerii din aceste locuinte, la cei din comunitate pe care apa nu i-a lovit, pentru a se ajuta. „Am încredere cã nu-i veti uita pe cei în vîrstã, pe cei care nu mai au puterea de o lua de la capãt“, au fost cuvintele rostite de presedinte cãtre tinerii din satul Buruienesti. La plecarea din zona Romanului, presedintele Traian Bãsescu a dat asigurãri cã se va întoarce. Va reveni pentru a vedea dacã vietile oamenilor pot reveni si ele la normal. Va reveni, desi multi spun cã vor trece ani pînã cînd apele cît casa vor fi uitate, iar banii investiti acum pot fi aruncati pe ape, dacã viiturile lovesc din nou, iar digurile de protectie nu vor fi consolidate.
|
Autentificare
