Un document aerian
O tînãrã jurnalistã, întîlnitã (culmea!) la Biblioteca Academiei, observa cã ar fi fost interesant sã stim, dintr-un ziar sau de la un post TV, cine sînt autorii Raportului de monitorizare, dar mai ales cum s-au documentat în vederea redactãrii. ÃŽntr-adevãr, dacã presa din România ar fi fost si altceva decît un soi de Monitor Oficial al Puterii, ar fi trebuit sã se dea peste cap pentru a afla amãnunte despre autorii documentului. Din douã motive: 1) Autorii Documentului primit de elita politicã din România ca un text coborît din cer cu hîrzobul nu pot rãmîne în anonimatul asezãmîntului de la Bruxelles. 2) Ne-am fi dat si noi seama de mecanismul prin care s-a ajuns la redactarea unui document care face sã te crucesti prin osanalele înãltate DIICOT si DNA. ÃŽncîntat de observatia tinerei jurnaliste, n-am scãpat prilejul sã nu-l întreb, la emisiunea „Zig-Zag cu Ion Cristoiu“, de pe Antena 3, pe ministrul Justitiei, Cãtãlin Predoiu, asupra celor douã chestiuni: a celor care redactaserã Raportul si a mecanismului de plãsmuire. Am aflat astfel cã e vorba de deplasarea în România a unei echipe de zece experti independenti, alesi de Comisarul pentru Justitie din mai multe tãri ale Uniunii. Politician pînã la ultimul rid, domnul ministru a pariat public pe competenta acestor experti. Se întelegea cã expertii au fost si obiectivi. Avînd în vedere cã domniile lor au fost alesi de sinistrul comisar Franco Fratini, cicisbeul Monicãi Macovei, asupra obiectivitãtii noi continuãm sã avem unele îndoieli. Nu unele, ci toate îndoielile le exprimãm fatã de competenta lor în materie de Justitie dîmboviteanã. Potrivit lui Cãtãlin Predoiu, membrii echipei sînt experti în Justitie din tãrile lor. Numai cã între Justitia din tãrile lor (Occidentale, adicã) si Justitia din România e o prãpastie. O prãpastie ivitã dintr-o slãbiciune: E vorba de fixarea Justitiei ca un teritoriu în sine, rupt de întreaga societate româneascã postdecembristã. Nãravul poate fi întîlnit, în splendoarea efectelor sale, si în abordarea altor domenii importante: învãtãmîntul, de exemplu. Justitia, ca si ÃŽnvãtãmîntul, de altfel, nu existã în sine, asemenea unei insule pierdute în ocean. Mãririle si decãderile ei sînt într-un fel si mãririle si decãderile societãtii autohtone, în ansamblu. Nu poate fi realizatã astfel o analizã corectã si eficientã a Justitiei fãrã a tine cont cã e vorba de Justitia din România si nu de cea din Belgia sau Germania. Tipii cu mînecute de la Bruxelles, pe lîngã ipostaza lor mizerã de oameni ai fascistului Fratini, au trecut cu vederea faptul cã existã slãbiciuni ale Justitiei românesti ivite din specificul evolutiei noastre postdecembriste. Raportul de monitorizare, copie de doi lei a interventiilor de pe malurile Dîmbovitei ale unor personaje care i-au tinut Monicãi Macovei ciorapii, sã nu-i cadã, se nãpusteste asupra prevederilor constitutionale menite a contracara folosirea procurorilor pentru hãrtuirea de cãtre Putere a adversarilor sãi politici. ÃŽn tãrile lor, asa ceva nu existã. ÃŽn România e însã deja o traditie.
|