Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     CĆ£utare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareƎnregistrare 
RSS News Feed - Monitorul de Neamt Retele Sociale si RSS
RSS - Monitorul de Neamt
Calendar- Arhiva de Stiri Ianuarie 2009
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728293031 
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Optiuni PaginĆ£ Optiuni paginĆ£
AdaugĆ£ in Favorites AdaugĆ£ in Favorites
SeteazĆ£ PaginĆ£ de start SeteazĆ£ PaginĆ£ de start
TipĆ£reste pagina TipĆ£reste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Locale 28 Ianuarie 2009
Tipćreste articolul - Varianta pentru imprimantć Trimite acest articol unui prieten  prin email

Pãrintele Iustin, sprijinit de teologi īn „cruciada“ īmpotriva cipu-rilor

• īntr-un studiu, profesorul universitar Mihai Valicã, de la Facultatea de Teologie „Dumitru Stãniloae“ din Iasi, sustine demersul pãrintelui Iustin īmpotriva cip-urilor biometrice • acesta mai sustine cã introducerea cip-urilor poate genera abuzuri īmpotriva cetãtenilor si nu garanteazã confidentialitatea si securitatea datelor īnscrise • si nici sanctiuni pentru utilizarea īn alte scopuri • practic, se poate institui un control total asupra persoanei, stiindu-se īn orice moment unde este, cu cine, tranzactiile financiare, rutele de cãlãtorie, timpul petrecut īn anumite locuri, etc. • „ciparea“ poate servi īn atingerea unor „interese“ militare si īn actiuni de spionaj n

Un studiu al preotului profesor doctor Mihai Valicã, fãcut cu binecuvīntarea IPS Teofan Savu, Mitropolitul Moldovei, presedintele Comisiei Canonice a Sfīntului Sinod al Bisericii Ortodoxe. Studiul profesorului urmeazã pozitiei exprimate de pãrintele Iustin Pīrvu, staretul Mãnãstirii Petru Vodã. Din ianuarie 2009 a īnceput īn Romānia, cu o grabã suspectã si tacitã, eliberarea de pasapoarte si permise de conducere cu cip, fãrã ca cineva sã cunoascã īn detaliu datele stocate pe cip. Īn vederea aderãrii fãrã rezerve la spatiul Schengen, prevãzutã pentru 2011, si executīnd cu multã rīvnã si acribie directivele UE, Romānia extinde procedeul si la alte documente personale, cum ar fi: actul de identitate, cardul de sãnãtate, precum si alte documente de cãlãtorie. Pe fondul acestei actiuni, pãrintele Justin Pīrvu a dat un comunicat care a creat anumite controverse, contestatii si reactii. Cu binecuvīntarea IPS Teofan, prezint mai jos pãrerea mea referitoare la problema ridicatã de pãrintele Iustin, īntrucīt sīnt doctor īn Teologie Socialã Aplicatã, disciplinã care reglementeazã moral relatia Bisericii cu lumea, si cadru didactic universitar la Facultatea de Teologie Ortodoxã „Dumitru Stãniloae“ din Iasi, specializarea Biserica azi. Istorie si Actualitate.

I. Sinteza psiho-teologicã a comunicatului pãrintelui Iustin din data de 14. 01. 2009

a. Īndemnat de glasul constiintei si curãtia inimii, pãrintele Iustin atentioneazã cu duh profetic, de pericolele unui posibil īnceput de īnsemnare cu numãrul fiarei apocaliptice 666 si considerã planul national de introducere a cipurilor biometrice pentru buletin si pasaport ca o vreme „premergãtoare acestei profetii“, deci nu derularea īnsãsi a profetiei.
b. Nu actiunea cipurile biometrice īn sine este egalã cu pecetluirea, ci aceasta reprezintã doar un īnceput si „o capcanã a vrãjmasului“. E posibil ca ulterior aceste date sã fie folosite pentru trecerea la actiunea propriu-zisã, iar o datã īnceputã, sã pregãteascã pas cu pas, psihologic-aperceptiv si mental, actiunea finalã: pecetluirea.
c. Īn acest context, pãrintele Iustin īi īndeamnã pe credinciosi sã fie vigilenti si, dacã e nevoie, chiar jertfelnici: sã primeascã martirajul, dacã vor fi fortati sã primeascã „inofensiva“ actiune, adicã acceptarea cipurilor biometrice pentru buletine si pasapoarte.
d. Recunoaste cã nu este de datoria sa sã facã aceastã atentionare, ci ar fi fost de datoria „arhipãstorilor, mai marii acestei Biserici“, īnsã din cauzã cã ei nu iau atitudine, sau nu considerã acest lucru un pericol, se substituie acestora si, din dragoste pentru neam si Bisericã, trage un semnal de alarmã, considerīnd cã acest „proiect le rãpeste de fapt oamenilor libertatea“ si ar grãbi si chiar ar usura ulterior procesul de pecetluire.
e. Cuvintele: „Este vremea muceniciei! Luptati pīnã la capãt! Nu vã temeti!“ vor sã marcheze acest lucru si vor sã spunã cã dacã acum, cīnd actiunea este abia la īnceput, crestinii nu vor fi capabili de jertfã si īmpotrivire, mai tīrziu va fi si mai greu.
f. Dacã aceastã actiune nu ar fi fost proorocitã cu 2000 de ani īn urmã de Sf. Apostol si Evanghelist Ioan, demersul pe care guvernantii, cu stiintã sau nestiintã, īl fac prin acest proiect nu ar fi fost pus sub semnul īntrebãrii sau al contestãrii, ci nebãgat īn seamã, sau poate chiar considerat un lucru benefic. Īnsã dacã luãm īn serios Sf. Scripturã, si īn special proorocia din Apocalipsa 13, atunci, dupã pãrerea mea, demersul pãrintelui Iustin este justificat teologic, responsabil si profetic, īntrucīt existã multe date comune īntre actiunea introducerii cip-urilor biometrice si atentionarea profeticã din Apocalipsã.

II. Legislatia nationalã, internationalã si europeanã referitoare la cip-urile biometrice


a. Regulamentului Consiliului Europei nr. 2. 252/ 2004 dã recomandãri si detalii tehnice privind cip-urile biometrice, īnsã nici o tarã din lume nu s-a grãbit sã le implementeze cu atīta acrivie tehnicã si obedientã. Romānia este prima tarã-pilot-cobai de pe planetã cu un asemenea proiect experimental, iar guvernarea trecutã a reglementat aceasta prin: OGU 94/ 2008, HG 1566/ 2008, OG 207 din 04/ 12/ 2008.
b. Actiunea cip-urilor biometrice a „īnceput īn pas de mars“ īn judetul Ilfov, de la 1 ianuarie, iar pīnã īn iunie 2009 se urmãreste extinderea sistemului informational biometric īn toatã tara.
c. Din decembrie 2008 a īnceput īn Romānia emiterea unui nou model de permis auto de tip card, care contine de asemenea un cip electronic pe bazã de cod de bare. Cip-ul contine date personale uzuale, date medicale, istoricul bolilor, contraventii rutiere, etc. Actiunea a īnceput fãrã o bazã legislativã si fãrã o promovare corespunzãtoare prin mass-media.
d. Pentru 1 ianuarie 2011 este programatã introducerea noilor cãrti electronice de identitate cu cip.
Platforma-pilot-cobai informational va fi implementatã īn judetul Caras-Severin, de unde se va extinde proiectul si īn celelalte judete. Informatiile sīnt memorate pe 2 suporturi: banda opticã si circuit integrat de tip smartcard (cip). Datele īnscrise nu pot fi sterse, ci se poate doar adãuga la ele informatii, iar aceastã actiune o poate face nu numai Ministerul Internelor, ci si cel al Comunicatiilor! Existã asadar un drept discretionar asupra naturii si cantitãtii informatiilor īnscrise, īntrucīt nu este reglementat cine are dreptul sã īnscrie, care sīnt criteriile de selectie a ceea ce trebuie īnscris si ce ar putea afecta imaginea sau confortul psihic al persoanei īn cauzã, etc.
e. Abuzurile se extind si mai aberant prin legea 298 din 21 nov. 2008, care obligã pe furnizorii de servicii de comunicatii electronice sã pãstreze orice convorbire telefonicã, orice sms sau e-mail pe ultimile 6 luni si sã le punã la dispozitie, la solicitarea autoritãtilor competente.
f. Īngrijorãtor este faptul cã nici o lege sau normã nationalã, europeanã sau internationalã nu garanteazã discretia, securitatea absolutã a datelor īnscrise si nu prevede sanctiuni clare pentru cei ce le-ar utiliza īn alte scopuri, sau ar comite erori tehnice sau neglijentã īn securizarea datelor.
g. Pīnã īn prezent doar Asociatia Civic Medias a semnalat si contestat abuzul acestor legi si īncãlcarea drepturilor omului, pe cīnd unii membrii „justitiari“ ai societãtii civile sīnt preocupati mai departe si interesati obsesiv doar de scoaterea icoanelor din scoli...

III. Scopul cip-urilor RFID

Anuntate deja de doi ani, pasapoartele biometrice contin imaginea facialã si amprentele detinãtorului. Cerute de Statele Unite, pasapoartele vor fi emise īn premierã de Romānia, īn ciuda faptului cã unii experti sustin cã este nevoie de doar patru ore pentru a decripta informatiile de pe cip. Cip-urile RFID sīnt menite sã īnlocuiascã codul de bare de pe produsele din magazine si sã controleze „pozitiv“ individul, cu intentia de a-l proteja si īn scopul cresterii gradului de securitate al acestuia, īnsã nu s-au luat īn seamã īn mod real si pericolele si vulnerabilitatea sistemului. Componentele si alte operatiuni electronice ale cip-ului biometric sīnt deja mediatizate si se gãsesc pe larg īn literatura de specialitate.
3. 1. Avantaje ale cip-urilor RFID
a. Din punct de vedere economic si comercial:
1. Usureazã, scurteazã si eficientizeazã considerabil procesul de productie.
2. Datoritã capacitãtii de stocare a cip-urilor, se reduce timpul de cumpãrare a produselor prin identificarea si livrarea rapidã a acestora si oferã posibilitatea refacerii stocurilor īn timp util.
b. Din punct de vedere militar:
1. Servesc cu mare precizie atingerea obiectivelor militare, precum si a celor de spionaj.
c. Din punct de vedere al evidentei, identificãrii si ajutorului unei persoane īn caz de urgentã:
1. Introducerea cip-urilor īn pasapoarte este consideratã o mãsurã de sigurantã īn plus de cãtre guvernele tãrilor care le-au introdus deja partial.
2. Conectarea la anumite baze de date publice nationale si internationale oferã īn cīteva minute toate informatiile vitale despre persoana cãreia i se scaneazã un document personal prevãzut cu cip RFID.
3. 2. Dezavantaje ale cip-urilor RFID
1. Informatiile din memoria cipului pot fi citite de cãtre orice cititor, nu doar de cãtre cele specializate. Astfel, cu un simplu calculator performant, orice date, oricīt de criptate ar pãrea, pot fi sparte īntr-un timp extrem de scurt (cel mult patru ore) si chiar falsificate.
2. Controlul total asupra cetãtenilor. Se va sti īn orice clipã unde sīntem, cu cine sīntem, tranzactiile financiare, rutele de cãlãtorie, timpul petrecut īn anumite locuri si alte date, ce vor fi folosite dupã bunul plac al posesorilor acestor baze de date.
3. Cip-urile nu pot fi detectate de simturile fiziologice sau perceptia umanã. Deci nu vor putea fi evitate.
4. Microcipurile implantate la animale au provocat cancer īn aproximativ 10% din cazurile implanturilor. Tesutul cancerigen a apãrut īntotdeauna īn jurul cipului RFID.
5. Cip-urile RFID sīnt sensibile la anumite tipuri de radiatii ori contactul cu surse īncãrcate cu electricitate.
6. Nu existã inclusã īn cip-uri optiunea: Nu colecta date statistice despre mine.
7. Cel care va refuza cip-urile din varii motive, va fi lipsit de serviciile publice, care cer o identificare la baza de date, generīnd astfel o izolare si īnstrãinare socialã. Deci persoanele fãrã cip nu existã.
8. Cip-urile sīnt o sursã de informatie gratuitã pusã la dispozitie pentru serviciile de spionaj la toate nivelurile, iar date personale pot fi deturnate īn diferite scopuri sau fãcute publice fie din neglijentã, fie intentionat.
9. Cip-urile biometrice pot avea avantaje pe termen scurt, dar pe termen lung pot fi un pericol real. Ele compromit metodele existente de securitate pe baza celor 2 elemente introduse, folosind presupunerea cã ele nu sīnt accesibile publicului, nici mãcar īn mod criptat. De exemplu, dacã ai o bazã de date cu amprente si pentru a intra īn sistem este nevoie de amprenta unei persoane, nu trebuie sã fie persoana acolo, poti sã iei din baza de date a politiei amprenta ei. Īn mod paradoxal, cip-urile biometrice diminueazã siguranta unei tãri. Ele permit accesul pe baza pasaportului altcuiva, farã a fi nevoie ca el sã fie de fatã. Nu te mai verificã nimeni fizic, totul se bazeazã pe sistem. De aceea, expunerea informatiilor digitale ale romānilor discretionar si fãrã nici un discernãmīnt reprezintã o actiune fie inconstientã si iresponsabilã, fie de trãdare a propriilor cetãteni.
10. Serviciul 112 permite gãsirea locatiei telefonului. Oricīnd te poate localiza fãrã sã apelezi, numai datoritã faptului cã telefonul primeste semnal. Acelasi lucru se poate extinde la cip-urile RFID.
11. Evidenta strictã a vietii personale la toate nivelurile eliminã sansa de a repara o neglijentã, o gresealã sau o neputintã de platã, de exemplu fatã de o bancã. Cazul americanilor cu dosar financiar. Dacã uiti sã faci o platã, esti catalogat ca rãu platnic toatã viata. Nu mai primesti un īmprumut, niciodatã.
12. Monitorizarea prin satelit pe baza identificãrii faciale reprezintã o amenintare la propria viatã, dacã luãm īn consideratie ghidarea rachetelor antipersoanã prin satelit. O eventualã loviturã de stat omoarã orice persoanã cu ajutorul rachetelor ghidate dupã recunoastere facialã. Tehnic acest lucru este deja posibil. Deci cip-ul biometric poate servi si la terorism, ucideri si crimã organizatã.
13. Autentificarea biometricã se poate realiza si atunci cīnd persoana detinãtoare a documentelor biometrice este moartã: este nevoie doar de mīna sa, sau de un ochi, pentru a intra īntr-un sistem. Astfel banii din cont, sau alte actiuni financiare sau administrative, care necesitã informatii biometrice, se pot obtine doar dacã ai cadavrul. Deci pericolul cip-urilor biometrice se prelungeste chiar si atunci cīnd omul este fãrã viatã.

IV. Opozitii si atitudini contra cip-urilor biometrice īn lume

Luīnd īn consideratie aspectele de mai sus, precum si din motive de eticã civicã sau eticã a tehnologiei biometrice, unele institutii, persoane sau asociatii religioase, civice sau profesionale se opun vehement, cum ar fi: unii americani, sīrbii, grecii, scotienii, alte tãri occidentale, pilotii britanici, etc.
Introducerea cip-urilor este, fãrã īndoialã, un scandal. „Īn toate aceste cazuri revolta nu trebuie privitã ca o reactie provenitã pe fondul unui fanatism religios, asa cum īncearcã sã o suceascã unele glasuri din presã, ci, mai īntīi de toate, ca o reactie de apãrare īmpotriva unei īnregimentãri fortate īntr-un sistem de supraveghere suspect“.

V. Omul redus de la imago Dei la un simplu numãr sau cip electronic

Dacã se respinge din motive de bioeticã clonarea biologicã, de ce nu s-ar respinge din aceleasi considerente si „clonarea electronicã biometricã“, avīnd ca motivatie teologicã īnvãtãtura Bisericii Ortodoxe despre antropologie.
Imago Dei īn om dupã Sfintii Pãrinti este unitarã atunci cīnd exclude orice conceptie substantialistã despre „chip“, care constã īn mod functional, practic, īn manifestarea vietii sale spirituale, ca nevoie primordialã si centralã. Primatul vietii spirituale activeazã aspiratia fiintei noastre umane spre absolut, spre arhetipul ei divin (Origen), spre Dumnezeu.
Prin „Harul lui Hristos, prin dragostea lui Dumnezeu Tatãl si prin īmpãrtãsirea Sfīntului Duh“, omul reuneste, īn ipostasul sãu creat, divinul si umanul, dupã chipul lui Hristos, adicã „chipul Celui ceresc“, ajunge „la mãsura vīrstei plinãtãtii lui Hristos“ si astfel devine dumnezeu prin har. Īn acest sens spune Sfīntul Vasile cel Mare cã „omul este o fãpturã care a primit poruncã sã devinã Dumnezeu“, adicã „chip al Chipului“ - eikon Eikonos. Deci omul are un destin hristologic, īntrucīt originea lui este īn Hristos, Care este Chipul, icoana lui Dumnezeu. Omul real „s-a nãscut atunci cīnd Hristos a intrat īn viatã si s-a nãscut“, iar ziua nasterii lui Hristos „este zi de nastere a umanitãtii“. Omul este alcãtuit teologic, iar chipul sãu are o valoare teologicã, hristicã, si nu īl putem amaneta sau īmprumuta, sau permite sã fie folosit fãrã voia si libertatea noastrã. Valoarea ontologicã a omului nu constã, sau nu se aflã īn el īnsusi, īnteles īn mod autonom, cum sustin teoriile materialiste, īn suflet, minte, intelect, sau exclusiv īn persoana omului, cum sustin sistemele filozofice contemporane, ci īn Arhetipul lui. De vreme ce omul este o icoanã, existenta lui realã nu e determinatã de elementul creat din care este fãcutã icoana, sau din voia lui liberã, ci de Arhetipul (Modelul) ei necreat. Omul este īnteles astfel de Pãrintii Bisericii „īn mod ontologic numai ca fiintã teologicã. Ontologia lui este iconicã“. A permite ca chipul nostru sã fie „clonat electronic“ si īnregimentat īn cip-uri, iar apoi manipulat dupã bunul plac al cuiva, īnseamnã a „amaneta“ ceea ce nu ne apartine si a reduce identitatea noastrã iconicã, care este unicat, la un numãr īntr-o bucatã de plastic. Aceasta este ca si cīnd ai folosi o icoanã ca placã video, sau hard disc... Din punct de vedere moral este un sacrilegiu, sau cel putin o desacralizate, īntrucīt se petrece o coborīre a dimensiunii spirituale, respectiv a chipului iconic uman, īntr-o folosintã strict materialã si terestrã. Or, chipul nostru apartine arhetipului divin, adicã lui Dumnezeu. Deci cip-urile biometrice, īn acest context, contravin īnvãtãturii biblice si patristice despre antropologia crestinã, īntrucīt reduc, circumscriu, deci mãrginesc chipul/ icoana fiintei umane la o simplã tehnologie si suport electronic de emitãtoare si implanturi.

VI. Propuneri si perspective

Lãsīnd la o parte orice panicã si tulburare, care nu fac cinste crestinilor, refuzul īn masã al unor experimente pe care Guvernul Romāniei le aplicã īn serie ar trebui sã ne punã pe gīnduri si sã ne īntrebãm dacã ne mai simtim, sau mai sīntem considerati si tratati ca persoane umane, ori ca o simplã marfã, pe care se poate pune o etichetã, cip-uri, etc. Nimeni din Guvern, nu s-a gīndit sã supunã aceastã temã dezbaterii publice, ca o problemã de eticã cetãteneascã sau de eticã biometricã a tehnologiei moderne, asa cum s-ar cuveni unei tãri democratice, la care se pare cã sīntem doar figuranti. Propun ca implementarea privind cip-urilor biometrice sã fie amīnatã, pīnã ce aceastã problemã va fi dezbãtutã public. Sfīntul Sinod al BOR sã initieze toate demersurile legale pe līngã organismele responsabile, pentru a nuanta legile privind pasapoartele si alte documente personale, īn raport cu convingerile stiintifice, religioase sau morale ale cetãtenilor. Pīnã atunci sã se respecte legislatia actualã, privind noile cãrti de identitate, respectiv Ordinul 1190 din 31 iulie 2001 al Ministerului de Interne, care mentioneazã cã „persoanele care refuzã cartea de identitate din motive religioase“ primesc buletine de tip vechi. La fel, HG 978/ 2006 privind fotografiile de pasaport, care dã posibilitatea personalului monahal ca „fotografia sã poatã fi realizatã cu capul acoperit, din motive religioase“.
Prin opozitia fiecãruia, prin trezirea unei solidaritãti de constiintã crestinã la nivel national, putem cere legiuitorului sã abroge noile legi din domeniul actelor electronice de identitate, sau sã le aplice diferentiat, fãrã ca aceasta sã conducã la un regim discriminatoriu din punct de vedere politic, economic sau al serviciilor sociale.
Personal cred cã introducerea cip-urilor este neconstitutionalã si antidemocraticã, īntrucīt nu s-a realizat prin dezbatere publicã nationalã si īncalcã flagrant „drepturile omului“ prevãzute īn Constitutia Romānie si īn alte legi internationale. Am convingerea cã Sf. Sinod va interveni la forurile legislative īn acest sens, pentru a linisti problemele de constiintã ale credinciosilor BOR, si va demara conceperea unei doctrine sociale, care sã reglementeze moral relatia Bisericii cu lumea la toate nivelurile. Dupã pãrerea mea, aceasta ar pune capãt oricãror speculatii, precum si unor substituiri si interventii singulare, referitoare la cip-urile biometrice si nu numai, care apar pe alocuri īn cuprinsul Patriarhiei Ortodoxe Romāne.

Pr. Prof. Dr. Mihai VALICÃ, Universitatea „Al. I. Cuza“, Iasi,
Facultatea de Teologie Ortodoxã „Dumitru Stãniloae“

Articol afisat de 1958 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(MN)
Adaugć comentariul tću la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu existć nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Powered by SiteManager CMS
©2003-2006 Drepturile de autor asupra Ć®ntregului continut al acestui site apartin Ć®n totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totalĆ£ sau partialĆ£ a materialelor este permisĆ£ numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective