Reteaua de 20 de miliarde
Cazul Barajului 17
• firmele transferate pe Barajului 17, din Bicaz, au datorii de peste 20 de miliarde la stat • cu alte cuvinte, datoriile firmelor au fost transferate în Neamt • nu stim însã dacã aceste societãti înregistreazã sau nu datorii la bãnci • politistii s-au sesizat în urma articolelor apãrute în Monitorul si au demarat o anchetã • investigatiile noastre aratã cã toatã aceastã poveste cam pute • Cazul de la Bicaz prezentat de Monitorul de Neamt în ultimele 2 zile, cu 25 de firme înregistrate legal la aceeasi adresã, cu aceeasi actionari (Way Consulting Corporation Limitid si Sylmedia Limited - ambele înregistrate în statul Delaware) si cu Ian Taylor, un neozeelandez desemnat de prima firmã sã-i reprezinte ca administrator, capãtã noi aspecte. A mai apãrut o firmã pe lîngã cele 24 pe care le-am publicat initial, care se numeste Confort Prod Construct Montaj SRL si se va ocupa de constructii. Dupã cum stiti deja, Garda Financiarã a demarat o investigatie, iar acelasi lucru îl fac si politistii. Chiar sîntem bucurosi cã Politia Neamt a demarat o serie de verificãri în acest caz, pornind de la articolele publicate în Monitorul. Pe ziarul nostru, conducerea Politiei a pus o rezolutie si a cerut lucrãtorilor de la Serviciul de investigare a fraudelor sã verifice informatiile. „ÃŽn urma articolelor apãrute în ziarul dumneavoastrã au fost demarate, de cãtre ofiterii de la investigare a fraudelor, unele verificãri. ÃŽn functie de ceea ce vom constata, vom stabili urmãtorii pasi. Vom vedea ce se întîmplã acolo, iar pentru asta am luat deja legãtura si cu alte institutii abilitate, respectiv Garda Financiarã care a demarat deja o serie de verificãri în acest caz“, a declarat inspectorul Cãtãlina Bãdeanu, purtãtorul de cuvînt al Politiei Neamt.
Transfer de datorii
Din cele 25 de firme, 23 au fost mutate din alte judete, dupã ce au fost achizitionate de noii actionari. Unele au datorii la stat, altele nu, dar problema datoriilor fiscale poate fi mult mai complicatã decît o simplã declaratie. Un total calculat al datoriilor la bugetul consolidat la data de 31 decembrie 2008 aratã cã ar fi vorba de datorii în valoare de 2.045.594 lei noi, adicã peste 20 de miliarde vechi. Din aceastã sumã jumãtate revine unei societãti care a functionat în Bucuresti, 1.059.708 ron, adicã peste 10 miliarde lei si 6 miliarde unei societãti venite din Galati. Restul, mãruntis fiscal. Dacã suma este mare sau nu, nu ne putem noi pronunta, important cã se contabilizeazã acum în Neamt. Interesant este cazul unei societãti care a functionat în Brasov, care acum se numeste International Financial SRL si care a ajuns la Bicaz fiind sub incidenta Legii 85, cea privitoare la procedura insolventei. Mai multi specialisti în hãtisurile legii respective au declarat cã numai în conditii exceptionale se poate face un asemenea transfer. Probabil cã aceste conditii exceptionale chiar existã.
Off-shore-ul-cheia depãsirii dificultãtilor financiare
Dupã ce am prezentat detaliile cazului, am rãmas cu o nelãmurire: cum de s-au hotãrît douã off-shore-uri sã transforme Bicazul într-un Silicon Valley românesc? Cum un neozeelandez, despre care am scris deja cã a fost implicat în cîteva controversate cazuri de presã, reprezintã peste 20 de firme numai în Bicaz, dupã ce le-a adunat cu fãrasul din toatã tara? Ce ar putea sã se ascundã sub toate acestea? Optimistii ar putea spune simplu: o mare investitie, locuri de muncã, un boom economic pentru orãselul cunoscut pentru barajul sãu si pentru judet. Pesimistii ar putea face trimitere la altceva. Un posibil model al unui pesimist vi-l prezentãm în cele ce umeazã. Ar putea fi vorba despre devalizarea unor societati comerciale prin vînzarea activelor. Activele vîndute se transformã în bani care se transferã în strãinãtate prin intermediul unor firme off-shore. Bugetul de stat nu s-ar simti nici el foarte bine, deoarece firmele care intrã deliberat în lichidare sau faliment nu-si mai îndeplinesc obligatiile fiscale. Administratorii lor dorm brusc mai linistiti fiind exonerati de orice rãspundere. Cum se procedeazã: un off-shore, societate neînregistratã fiscal în România, preia pãrtile sociale ale firmei-client, acelasi off-shore (sau o firmã-fiicã a acestuia) este numit administrator al societãtii. Reprezentantul administratorului poate fi o persoanã de negãsit sau cu domiciliu fictiv. Actiunea de preluare poate fi precedatã de „curãtarea“ firmei de creante prin cesionarea lor (gratuitã sau aproape gratuitã) cãtre acelasi off-shore care se obligã sã le restituie integral dupã ce le obtine pe cale judiciarã; în acest caz se încheie contracte prin care off-shore-ul primeste dreptul de a urmãri debitorii, inclusiv pe calea procedurii de insolventã, emit „facturi“ cãtre acestia, dupã care, în cazul în care nu sînt virate sumele datorate, se declanseazã procedura insolventei. Pentru ca operatiunea de recuperare sã nu poatã fi urmãritã de Oficiul National de Prevenire si Combatere a Spãlãrii Banilor, se foloseste inclusiv metoda subcesionãrii creantelor dupa fragmentarea lor în sume mai mici, care sã nu atragã atentia. O sã vã întrebati ce legãturã are schema de mai sus cu cazul de la Bicaz. Vedeti dumneavoastrã vreuna? Administratorul e din Noua Zeelandã, persoanã onorabilã si usor de gãsit de fiscul românesc, firmele actionar sînt din America, douã off-shore-uri, la fel de usor de contactat si gãsit, existã 25 de firme venite din tarã despre care nu stim dacã au cesionat sau nu creante, reprezentantul administratorului mai este prin cîteva asemenea firme înregistrate în Delaware - SUA, unele firme au datorii la stat, unele firme au si denumirea schimbatã. ÃŽn mod sigur nu existã nici o legãturã si totul este sub control. Al cui, rãmîne sã vedem!!!
|
Autentificare
