 „ABRAMBURICA“ READUCE HAOSUL ÃŽN EDUCATIE
• planurile cadru pentru anul scolar viitor au fost modificate, ceea ce înseamnã cã munca directorilor nu mai are valoare • la liceu s-a scos o orã de sport, rãmînînd în orar doar una pe sãptãmînã • din toamnã, unii elevi nemteni ar putea beneficia de un program „After-school“, în loc de paharul cu lapte si bucata de pîine • schimbarea programului depinde de spatiul disponibil pe care îl detin scolile • Haos major creat de ministra Ecaterina Andronescu în învãtãmîntul nemtean. Dupã ce în primul mandat de ministru, cea cãreia i se spune „Abramburica“ a înfiintat scolile de arte si meserii, în acest mandat le desfiinteazã. ÃŽn urmã cu douã zile, oficialii din educatie au redus la 30 numãrul orelor petrecute de liceeni la scoalã, de la 32-37, cît sînt în prezent. Autoritãtile nu au stiut sã explice de ce au preferat sã renunte la sport si limbi moderne în favoarea muzicii, desenului sau religiei. Cert este cã din toamnã, elevii de liceu vor merge o singurã datã pe sãptãmînã la orele de educatie fizicã. Ca urmare, planurile-cadru ce urmeazã sã fie aplicate din toamnã pentru toate profilurile nu mai contin în trunchiul comun (obligatoriu) douã ore de sport, ci numai una. ÃŽn plus, la unele profiluri, cum este cel tehnologic, a fost tãiatã si a doua orã de limbã strãinã. Tot la fel s-a întîmplat si cu orele de consiliere si orientare, care pînã acum erau obligatorii pentru toti elevii. Ministrul Educatiei, Ecaterina Andronescu, sustine cã, de fapt, orele de sport nu au fost reduse. „ÃŽn realitate am reorganizat orele de sport, a rãmas o orã de sport si douã ore extracurriculare care vor fi normate de profii de sport“, a explicat Andronescu. Reorganizate într-un fel sau altul, aceste ore pierdute înseamnã catedre distruse si dascãli rãmasi fãrã obiect de activitate. Lovitura cea mai mare par a o lua profesorii de sport, dar surprizele pot apãrea în continuare. Ministrul Tineretului si Sportului, Monica Iacob-Ridzi, spune cã Guvernul considerã o prioritate dezvoltarea sportului si cere introducerea unui numãr de minimum trei ore de sport pe sãptãmînã în programa scolarã.
„Ne batem joc de viitorul copiilor“
Opinia specialistilor care se ocupã de cresterea sportivilor de performantã este contrarã ideii conducerii ministerului învãtãmîntului. Ion Iorga, antrenor de atletism la Clubul Sportiv Ceahlãul, trage, o datã în plus, un semnal de alarmã asupra efectelor care pot apãrea din cauza acestei decizii. Si nu se referã numai la activitatea de performantã. „Mi se pare o idee mai mult decît periculoasã pentru sãnãtatea copiilor, mai ales în aceste vremuri în care ei stau mai mult la calculator si mãnîncã la fast-food. Poate nu observã nimeni, dar obezitatea este crescutã în rîndul copiilor si liceenilor. La oras, tinerii nostri nu au spatii de joacã si dacã le scoatem si orele de sport din scoalã atunci ne batem joc de viitorul lor. Este un lucru elementar care se poate oferi sãnãtãtii lor, ca sã nu mai spun cã alimentatia normalã si rationalã lipseste si din cauza pãrintilor. Regret sincer cã se ia în calcul asemenea idee, avînd în vedere cã pregãtirea fizicã si mentalã din copilãrie înseamnã mai tîrziu randament în cîmpul muncii“, a specificat Ion Iorga. Tehnicianul a tinut sã spunã si cã programa ar trebui sã cuprindã patru ore de sport pe sãptãmînã, asa cum este în tãrile civilizate ale Europei. De asemenea, antrenorul care adus-o pe Alina Militaru la trei editii consecutive al europenelor de atletism în salã, la Jocurile Olimpice si la întreceri mondiale, spune cã ideea ca învãtãtorii sã tinã din nou orele de sport la clasele 1-4 este eronatã. „Vorbesc despre 30 de ani de experientã în atletism si despre cãutãrile de talente prin scoli. Am fost si am vrut sã vãd copii la clasa a IV-a, dar în loc sã fie în sãli si pe terenurile de sport atunci cînd aveau stabilit în program asa ceva, învãtãtorii îi tineau în sãli de clasã sã lucreze la alte obiecte. 80% din învãtãtori fac asta pentru cã nu au înclinatie spre sport. Prezenta profesorilor de sport la clasele mici însemna certitudine cã se fãcea educatia fizicã“, a completat Ion Iorga.
UE recomandã trei ore de sport pe sãptãmînã
Numãrul copiilor obezi din tãrile UE creste de la an la an, aratã un studiu al Organizatiei Mondiale a Sãnãtãtii. Specialistii atrag atentia cã 85.000 de copii europeni devin obezi în fiecare an din cauza stilului de viatã sedentar si a alimentatei nesãnãtoase. Potrivit unui studiu realizat în 2007 de o companie farmaceuticã, în România, 37% din populatie suferã de obezitate. Medicii sînt îngrijorati deoarece aceastã boalã apare tot mai des la copii. Organizatia Mondialã a Sãnãtãtii avertizeazã cã obezitatea poate provoca o serie de boli cronice cum ar fi diabetul, anumite tipuri de cancer si afectiuni cardiace. Boala apare mai ales ca urmare a obiceiurilor copiilor de a mînca nesãnãtos, dar si din cauza lipsei de miscare. Parlamentul European a adoptat în 2007 o rezolutie prin care recomandã tãrilor membre introducerea în programa scolara obligatorie a trei ore de sport sãptãmînal. Alãturi de specialistii care s-au oripilat de deciziile MECI, directorii nemteni s-au trezit cã aceste modificãri afecteazã planul de scolarizare la care au muncit sãptãmîni si luni la rînd, pentru a rezolva fiecare catedrã din scoalã. „Miercuri, 4 martie, dimineatã, ne-am trezit cã avem planul de scolarizare modificat. Joi, ar trebui sã mergem la Inspectoratul Scolar, ca sã îl validãm. Acum, ce trebuie sã facem, ca sã respectãm si graficul, si indicatiile de la MECI, sã rezolvãm si colegii din cancelarie? Este o situatie fãrã precedent. S-au desfiintat SAM-urile, devin licee, si e o nebunie totalã în sistem Si astea sînt cîteva dintre principalele modificãri, pentru cã mai sînt multe altele“, a declarat un director de liceu nemtean.
Învãtãtorii sînt buni la sport
Ministra Andronescu mai vine cu o noutate pe care vrea sã o implementeze în sistem: învãtãtorii sã se ocupe din nou de orele de sport de la clase, dupã ce doi ani acestia au fost obligati sã renunte la educatia fizicã, iar cei care nu au putut fi înlocuiti din lipsã de profesori de specialitate, au fost plãtiti ca necalificati.
Programul guvernamental „Cornulet cu lapte“, initiat de cãtre PSD, ar putea fi anulat tot de PSD, prin pixul ministrei Ecaterina Andronescu. Sefa învãtãmîntului românesc vrea sã desfinteze acest program si sã sustinã un altul, prin care copiii sã stea mai mult în unitãtile de învãtãmînt. E un fel de program de cãmin de care beneficiazã prescolarii, doar cã nu se va pune problema dormitului la prînz.
Ecaterina Andronescu a anuntat cã intentioneazã sã înlocuiascã, din toamnã, programul „Cornul si laptele“ cu un program nou, „After-school“, care presupune o masã caldã si lectii sub supravegherea profesorilor si care va fi implementat întîi la scolile care au spatiu.
„Intentionãm sã-i tinem mai mult pe elevi în scoalã în programul «After-school». Acum facem o evaluare si încercãm sã vedem în scolile care au spatiu cum putem sã transformãm proiectul «Cornul si laptele» în programul «After-school». Sã fie contributia Guvernului partea aceasta care vine din proiectul «Cornul si laptele» si pãrintii sã aibã o contributie mai micã, în asa fel încît copiii sã primeascã o masã caldã la prînz“, a spus Ecaterina Andronescu, la Comisia pentru învãtãmînt a Camerei Deputatilor. Ea a explicat cã, pe lîngã masa caldã, elevii ar beneficia si de supravegherea „pe partea de efectuare a lectiilor, cît si în partea de activitate extracuricularã“ unor dascãli plãtiti în mod corespunzãtor. „Ne gîndim sã-l facem chiar din toamnã“, a spus Andronescu, mentionînd cã, odatã cu implementarea acestui program va dispãrea vechiul program „Cornul si laptele“. Ea a mentionat cã „banii pe care îi cheltuieste Guvernul pentru programul «Cornul si laptele» vor fi transferati cãtre noul program «After-school»“. Desi pare a veni foarte mult în ajutorul pãrintilor, întrucît elevii vor rãmîne în unitatea de învãtãmînt beneficiind atît de sigurantã cît si de sprijin în rezolvarea temelor, rãmîne de vãzut care va fi contributia unei familii astfel încît copilul sã beneficieze de viitorul program guvernamental. ÃŽn momentul de fatã pentru corn si lapte, pãrintii nu plãtesc nimic. Este stiut faptul cã nu sînt putini copiii care vin la scoalã chiar si pentru acest modest pachet cu alimente, în vreme ce adolescentii frecventeazã unitãtile de învãtãmînt pentru a încasa cei 180 de lei pe lunã, o bursã socialã denumitã „bani de liceu“.
|
Autentificare
