Himera românismului
EDITORIAL
Chiar dacã nu la intensitatea din primele zile ale evenimentelor de la Chisinãu, presa si televiziunile noastre continuã sã difuzeze informatii despre situatia din Republica Moldova. Asa cum am mai scris, aceste informatii au drept principalã slãbiciune provenienta dintr-o singurã sursã: cea a ziarelor de Opozitie. O simplã consultare si a altor surse, cum ar fi cotidianul Moldova suveranã, oficiosul guvernului, Flux, ziarul partidului condus de Iurie Rosca, ar dezvãlui nu numai alte puncte de vedere, dar si informatii menite a ne face o imagine mai exactã asupra realitãtilor de dincolo de Prut. Aceasta si din cauzã cã publicatiile de opozitie din Republica Moldova amintesc prin prioritatea acordatã opiniei în detrimentul informatiei, de tendentiozitatea fãtisã cu presa partidelor istorice din perioada 1990-1996 de la noi. Dat fiind cã aceste ziare, putine si cu un tiraj mic, împãrtãsesc idealul reîntregirii, s-a creat în România o iluzie periculoasã. Cea potrivit cãreia cetãtenii Republicii Moldova împãrtãsesc cu totii cauza românismului.
O iluzie alimentatã si de prezentarea tendentioasã a dorintei marii majoritãti a moldovenilor de a avea pasaport românesc. Cu exceptia unei minoritãti, cetãtenii Moldovei vãd în pasaportul românesc viza pentru a cãlãtori în Occident. Sondajele de opinie din Republica Moldova ne aratã cã românismul celor de peste Prut e mai degrabã o himerã poeticã a artistilor si istoricilor din România decît o veritabilã stare de spirit. Sub acelasi semn se considerã cã teza lui Vladimir Voronin privind moldovenismul e o aberatie. Este o aberatie din perspectiva noastrã, a românilor de dincoace de Prut. Din perspectiva celor de dincolo de Prut, e o loviturã electoralã.
Asemenea tuturor tãrilor desprinse doar de douã decenii din imperiul sovietic, Republica Moldova suferã de complexul numit statalitate.
Ca si Ucraina, Republica Moldova îsi exagereazã independenta pînã la promovarea suspiciunii fatã de orice încercare de tutelare. Din acest punct de vedere, atitudinea adoptatã de România - de Frate mai mare - supãrã pe majoritatea cetãtenilor Moldovei, care se vor cetãteni ai unei tãri mîndre si independente. Vladimir Voronin nu e comunist, cum s-a spus, ci nationalist moldovean. Numai de la aceastã premisã plecînd, putem duce o politicã de real sprijin fatã de Republica Moldova. Asta înseamnã o politicã dispusã sã tinã cont de sensibilitãtile celor de dincolo de Prut, ba chiar o politicã în stare sã admitã pretentia Chisinãului de a vorbi moldoveneste si nu româneste. Are importantã cum spun unii limbii române? Important e sã vorbeascã româneste.
|