„Eu am descoperit atelierul de la Vadu Rãu“
• istoricul Dumitru Ionitã afirmã cã doi cercetãtori bucuresteni încearcã sã-si aroge o descoperire de-a sa • este vorba de atelierul de confectionare a unor tãblite de la Vadu Rãu • profesorul este de pãrere cã tãblitele pe care le-a descoperit sînt identice cu cele gãsite la Tãrtãria • Aparitia a doi cercetãtori de la un institut de istorie din Bucuresti, în comuna Farcasa, l-a luat prin surprindere pe profesorul Dumitru Ionitã. Acesta spune cã detine informatii, conform cãrora respectivele persoane încearcã sã-i „sufle“ paternitatea descoperirii de la Vadu Rãu. „Pe la sfîrsitul lunii mai, în urma informatiilor care au apãrut în presã cu privire la descoperirea fãcutã de mine la Vadu Rãu, în zonã au poposit doi «cercetãtori», pe care nu i-am legitimat, neavînd astfel de atributii. Au afirmat cã sînt de la Institutul de Istorie din Bucuresti. Am aflat cã încearcã sã culeagã informatii de la localnici referitoare la acest sit, si anume ce s-a descoperit, de cãtre cine etc. Oamenii nu au avut ce sã le spunã, pentru cã multi nici nu stiu despre ce este vorba. Toate acesta demersuri ale celor doi mã fac sã cred cã, cel mai probabil, urmãresc sã-si aroge paternitatea descoperirii sit-ului de la Vadu Rãu. Un lucru complet fals, întrucît eu sînt unicul descoperitor al tãblitelor si al atelierului confectionãrii lor“, a declarat profesorul Dumitru Ionitã. Acesta spune cã tãblitele de la Vadu Rãu au fost descoperite începînd cu anii 80, ca urmare a unor recunoasteri în respectivul sit si cã au o vechime de aproximativ 7.000 de ani. ÃŽn urmã cu cîteva luni, profesorul Dumitru Ionitã sustine cã a fãcut o nouã descoperire, fiind vorba de un atelier ce dateazã, cel mai probabil, din perioada neoliticã. Istoricul afirmã cã, în cursul lunii aprilie, a gãsit locul în care s-a aflat un atelier unde s-au confectionat tãblitele cu pricina, el fiind pe malul drept al Vãii Bistritei, într-o zonã supusã în mod continuu eroziunii. Profesorul a gãsit o cantitate impresionantã de tãblite, cîteva zeci fiind inscriptionate cu semne protoliterare, marea lor majoritate repetîndu-se, iar restul nefiind incizate. Acest lucru aratã cã, cel mai probabil, tãblitele respective urmau sã fie incizate. Istoricul este de pãrere cã sit-ul a fost pãrãsit din motive încã obscure. „Putem însã lansa ipotezele unui cataclism natural, revãrsarea apei, sau migratia unor triburi neolitice. Tãblitele dateazã din neolitic, pe baza materialului litic aferent descoperirii fusaiole, topoare slefuite etc. si ar putea data între 4300-4500 î.Hr., fiind cu 1.000 de ani mai veche decît scrierea protoliteratã din Summer“, a declarat Dumitru Ionitã.
Tãblitele au forme variate, rectangulare, ovale, unele fiind pandantive si cu o greutate variind între 100-500 de grame. Unele dintre ele, dupã cum spune Ionitã, sînt relativ identice cu cele descoperite la Tãrtãria, judetul Alba, douã purtînd seme protoliterate. „ÃŽn mod cert la Vadu Rãu - Farcasa, a existat un atelier neolitic de confectionare a acestora, ele fiind rãspîndite pe o vastã arie geograficã: Vestul României (Tãrtãria) pînã în Insula Pastelui“, a conchis Dumitru Ionitã. Profesor la Grupul Scolar Borca, profesorul Ionitã are trei doctorate: în istorie, filosofie si drept international. ÃŽndrãgostit de istoria românilor, profesorul s-a evidentiat, de-a lungul timpului, cu descoperiri care au atras invidia istoricilor de renume din România. Printre descoperirile de marcã se numãrã si sigiliul din aur al domnitorului Alexandru Ioan Cuza.
|
Autentificare
