Varã cu popi si politicieni amestecati
Nici biserica si nici politica nu intrã în vacantã. Nu intrã niciodatã. Ceea ce aduce nou aceastã varã este politizarea în exces a bisericii si impregnarea cu fum de lumînãri a politicii. Presedintele Bãsescu, aflat într-o nedeclaratã dar vînjoasã campanie electoralã pentru transarea de pe acum a celui de al doilea mandat, a contribuit si contribuie decisiv la aceastã amestecãturã de bulion si prãjeli. Am vãzut sute de imagini, în toate micile ecrane si-n ziarele la care am acces, cu chelia asudatã a presedintelui suportînd, între potcapuri aurite, slujbe si predici si l-am auzit cuvîntînd din amvon si altar despre Dumnezeu, natie si iubirea de popor. Biserica - zice un analist care în general spune lucruri destepte - e ultimul refugiu al politicii în situatii de crizã, de sãrãcie, de revolte sociale, de foamete. Suntem noi într-o atare situatie? Da si nu. Unii mai mult da, altii ocoliti gratie providentei financiare de orice disconfort. Buba, zice acelasi analist, ar fi scãderea drasticã a optiunilor electorale pentru Traian Bãsescu. De aici neobosita lui alergare din bisericã în bisericã, din adunare popularã (politicã sau civilã) în adunare popularã. Presedintele, într-un dialog cu asfaltatorii de care-l leagã prietenii vechi si puternice, amenintã cã va vizita în lunile urmãtoare santierele patriei. Fireste cu liota de reporteri si televiziuni dupã el, lucru pe care, zice domnia sa, nu si-l doreste dar, cum Dumnezeu se face toti aflãm la timp unde va fi „neprogramat“ presedintele în ceasul urmãtor.
|