Barajul Crãiesti, generator de conflicte
• doar 25% dintre sãtenii care au pãmînt sub iazul de la Crãiesti au primit compensatii în naturã • Cîtiva sãteni din satul Crãiesti, comuna Bozieni, se luptã de multi ani pentru a-si primi drepturile pentru suprafetele de teren aflate sub iazul din localitate, însã, toate demersurile lor au rãmas fãrã ecou din cauza legislatiei în vigoare. Barajul de acumulare Crãiesti sau iazul Crãiesti a fost construit în 1985, cu destinatia hidroamelioratii, de a aduna apele de pe versanti. Iazul respectiv a fost expropriat în anul 1987, de cãtre Statul Român, iar pentru terenul în cauzã s-a dat atunci un fel de compensare, prin Insula Mare a Brãilei, printr-un decret national. Doinel Grumezescu, primarul comunei mentionate, a precizat cã sãtenii au dreptate în ceea ce priveste dreptul de proprietate si cã a încercat, în dese rînduri, sã solutioneze aceastã problemã. „Dupã ce iazul a trecut în proprietatea statului, cu circa doi ani înainte de Revolutie, iar acea compensare oferitã s-a dus tocmai în Insula Brãilei, unde au fost suplimentate suprafetele, cetãtenii din Crãiesti si Sãcãleni au umblat sã-si facã dreptate pe la toate institutiile judetene si nationale. Din nefericire, acest teren, în suprafatã de circa 40 de hectare, nu se poate retroceda prin prevederile Legii 247/2005. Existã, însã, locuitori ai comunei care au primit, la schimb, pãmînt pe alte amplasamente, acestia avînd si titlu de proprietate. ÃŽnsã, situatia nu a putut fi rezolvatã decît pentru 25% din cazuri. Ceilalti, în jur de 25 de persoane nu au primit nici pãmînt dar nici nu au fost fãcuti actionari, de cãtre cei care au stãpînit iazul de-a lungul timpului, adicã Apele Române Vaslui si doi întreprinzãtori particulari, care au concesionat luciul de apã pe un anumit termen. Sînt oameni care nu au acceptat despãgubirile valorice si acum, printr-o hotãrîrea Comisiei Judetene de Fond Funciar Neamt, vor primi teren din patrimoniul Agentiei Domeniului Statului Neamt. Primãria Bozieni se uitã la proprietari iar barajul nu aduce decît neplãceri, din cauzã cã Bozienii este tinutã ca o comunã cu gripã aviarã. De la revolutie pînã în prezent, nu am luat nici un leu sau peste de pe urma iazului “, a declarat Doinel Grumezescu. Acesta a mentionat cã si fabrica SC Mihoc este racordatã la iaz, pentru apa folositã în procesul tehnologic de rãcire si la fel nu plãteste nici un leu Primãriei Bozieni. „Nu este admisibil ca un bun de pe raza unei comune sã aibã proprietari strãini, inclusiv din Vaslui, care cîteodatã îsi «mai umflã si muschii» pe domeniul apelor, iar dacã îti trebuie o aprobare te duci si la Vaslui si la Apele Române Neamt. Ba mai mult, anul trecut, l-au amendat cu 15.000 de lei pe viceprimarul Mihai Oprea, pentru o micã neregulã“, a încheiat primarul Doinel Grumezescu.
|