 SEXUALITATEA, ÃŽN CIFRE SECI
• 9 fetite sub 15 ani au devenit mame anul trecut • alte 455 de tinere pînã în 19 ani erau gravide • în acelasi timp, aproape 100 de adolescente au fãcut un avort în 2009 • „Contraceptia continuã sã fie o mare necunoscutã pentru nemtence“ declarã medicul Georgeta Vintea • multe dintre gravide, minore fiind, au cerut dispensã pentru a se mãrita cu tatii viitorilor copii • Sexualitatea (oricît de ciudat ar pãrea mai ales în contextul avalansei de publicatii sau filme cu continut mai mult decît explicit sexual), rãmîne în continuare o mare necunoscutã pentru foarte multe nemtence. Din pãcate, la mai bine de 20 de ani de la cãderea comunismului, multe femei mai cred cã avortul este singura metodã contraceptivã. Altele, în special adolescentele, aflã mult prea tîrziu cã sînt gravide si ajung sã devinã mame la vîrste foarte fragede, cînd colege de-ale lor încã se mai joacã cu pãpusile si merg cu ghiozdanul în spate la scoalã. Datele statistice centralizate de cãtre DSP Neamt pentru anul 2009 aratã cã în continuare natalitatea este în scãdere accentuatã, la fel ca în ultimii 20 de ani. ÃŽn schimb, desi natalitatea scade constant, numãrul avorturilor la cerere continuã sã se mentinã la un nivel ridicat. De asemenea, multe femei constatã cã sînt gravide abia în ultimele douã-trei luni de sarcinã, cînd mai au putin si nasc. Toate aceste fapte aratã, în opinia medicilor, cã în Neamt educatia sexualã si contraceptia continuã sã rãmînã o necunoscutã. Potrivit acestor indicatori statistici, pe parcursul anului trecut au fost luate în evidentã 4.213 gravide, dintre care aproximativ 2.450 erau din mediul rural iar restul din orase. Marea majoritate a acestor femei au mers la medic încã de la primele semne ale sarcinii, ele fiind luate în evidentã de cãtre medicii de familie si de ginecologi încã din primul trimestru. ÃŽn schimb, existã si o anumitã categorie de femei care au aflat cã sînt gravide doar cu putin înainte de a naste, ele fiind luate în evidentã de cãtre medici abia în ultimele douã luni de sarcinã. Datele centralizate de cãtre DSP aratã cã 552 de femei dintre care peste 400 de la tarã, au aflat cã sînt gravide spre finalul sarcinii. „Aici putem vorbi si de o lipsã de educatie dar si de o anumitã dozã de inconstientã. Cu cît merg mai tîrziu gravidele la medic cu atît fãtul este mai expus unor riscuri“, a declarat medicul Georgeta Vintea, sefa Maternitãtii Piatra Neamt.
Cea mai utilizatã „metodã contraceptivã“ - avortul
Aceleasi date centralizate de cãtre DSP aratã cã în 2009, în Neamt erau gravide 9 fetite mai mici de 15 ani iar alte 455 de adolescente, cu vîrste cuprinse între 15 si 19 ani fuseserã luate în evidentã ca fiind potentiale mãmici. Trei sferturi dintre aceste tinere ce urmau sã devinã mame erau din mediul rural dar erau suficient de multe si din orase. Dacã peste 460 de fete erau gravide, alte 76 de adolesecente au fãcut avort la cerere si peste 100 au suferit avorturi spontane. Culmea este cã au fãcut avort la cerere si trei copile mai mici de 15 ani iar restul aveau aveau între 15 si 19 ani. Medicii cred cã atît sarcina cît si avorturile la aceste vîrste extrem de fragede nu sînt recomandate si vor avea repercusiuni neasteptate mai tîrziu. De asemenea, numãrul foarte mare de gravide dar si de avorturi în rîndurile adolesecentelor este pusã de cãtre doctorii ginecologi pe seama lipsei de educatie sexualã, pe lipsa de suport a familiei dar si pe dezinteresul tinerilor pentru mijloacele contraceptive. „Constat cu tristete cã, la mai bine de 20 de ani de la revolutie, metodele contraceptive rãmîn o mare necunoscutã pentru nemtence în ciuda tuturor metodelor de promovare si popularizare a acestora. Astfel se explicã si numãrul foarte mare de avorturi în rîndurile adolescentelor dar si ale gravidelor la aceste vîrste mici. Multe fete îsi încep viata sexualã cu un avort, ceea ce nu ar trebui sã se întîmple. Fetitele acestea încep sã facã sex fãrã a sti absolut nimic despre acest lucru. Educatia sexualã lipseste cu desãvîrsire în scoli, familiile nu oferã suportul necesar, mamele temîndu-se sau nevrînd sã abordeze acest subiect cu fiicele lor iar colaborarea cu medicii, fie ei scolari, fie de familie sau specialisti este inexistentã. Avorturile reprezintã o traumã pentru orice organism darmite pentru cel al unei adolescente care poate avea consecinte nefavorabile tardive. Nici sarcina la vîrste mici nu este recomandabilã, mama nefiind pregãtitã nici fizic si nici emotional pentru noul ei statut. Si copiii nãscuti de astfel de mame tinere prezintã mai multe riscuri de a avea diverse probleme de sãnãtate. ÃŽn concluzie, recomand tuturor femeilor sã se adreseze medicilor, în special cabinetelor de planning familial pentru a primi cele mai complete si competente sfaturi“, a adãugat medicul Georgeta Vintea.
Pentru unele dintre tinerele mame, scãparea e mãritisul
Multe dintre gravidele minore scapã elegant din situatiile destul de jenante de a aduce pe lume copii la vîrste la care habar nu au ce înseamnã responsabilitatea de a fi pãrinte. Fortate poate de cãtre pãrinti sau „norocoase“ cã au dat peste parteneri responsabili si constienti de situatia pe care au creat-o, fiind pe drumul de a deveni pãrinti, unele dintre gravidele minore ajung în fata altarelor. Pentru cele care nu au încã 18 ani, dar au împlinit cel putin 16, pentru a deveni sotii le trebuie dispensã, emisã de cãtre Directia Judeteanã de Asistentã Socialã si Protectia Copilului Neamt. Cristina Pãvãlutã, director al acestei institutii, a declarat cã în anul 2008, la nivel de judet s-au emis 68 de dispense, iar anul trecut, 74. ÃŽn 2010, pînã pe data de 10 februarie s-au emis nouã astfel de „dezlegãri“, ceea ce înseamnã cã în anul curent s-ar putea sã se depãseascã binisor media ultimilor doi ani. „Conform Legii 4/1956 privind Codul familiei, modificatã ulterior, vîrsta minimã pentru cãsãtorie este 16 ani. Pentru a obtine dispensã de vîrstã, solicitanta trebuie sã facã dovadã cã detine aviz medical cã este aptã pentru cãsãtorie si sã aibã încuviintarea pãrintilor sau a tutorilor. Toate tinerele care au venit pînã acum la noi aveau aceste dovezi de sustinere în vederea cãsãtoriei. Din cele constatate din practica noastrã, cam trei sferturi dintre solicitantele de dispensã erau însãrcinate, iar celelalte voiau sã îsi oficializeze relatia, fetele fiind deja mutate la bãieti. Majoritatea solicitantelor aveau vîrsta medie de 17-18 ani, dar erau si mai mici. Legea permite cãsãtoria dupã vîrsta de 16 ani si se dã dispensã pentru legalizarea relatiei minorelor, pentru cã e un drept legal al lor. Noi nu le putem interzice sã se cãsãtoreascã. ÃŽncercãm sã discutãm cu ele, sã aflãm ce le determinã sã facã facã acest pas, dar cînd tinerele sînt deja însãrcinate, discutiile nu prea îsi mai au locul. Atributul de a le învãta despre ceea ce înseamnã sexualitate si cãsãtorie este al pãrintilor, ei trebuie sã îi facã pe tineri sã înteleagã acest lucru, nu noi“, a declarat directorul Cristina Pãvãlutã. Desi existã tendinta de a crede cã solicitantele de dispensã sînt în cele mai multe cazuri tinere apartinînd etniei tiganilor, practica demonstreazã cã mãritisul la vîrsta adolescentei se practicã în toate mediile.
Pãcatul de a fi mame
Cifrele seci ale DSP sau ale Protectiei Copilului care aratã cîte adolesecente sînt gravide sau cîte au fãcut avorturi ascund nu de putine ori, adevãrate drame. Nu putine au fost cazurile în care fetite de 13-14 ani au devenit mame ca urmare a unor violuri. Este celebru cazul din Neamt, de acum cîtiva ani, cînd o fetitã de doar 11 ani a fost violatã de vãrul ei cu care a rãmas si gravidã. Copila a fost nevoitã sã ajungã în Anglia pentru a face un avort întrucît legislatia de la noi nu permitea acest lucru. De asemenea, în anul 2009, douã fetite de 13 ani au devenit mame fiind victime ale unor violuri comise chiar de cãtre rudele lor apropiate. Iar unele dintre aceste acte sexuale condamnabile se încheie cu cãsãtorii, care „acoperã“ vina celor care le-au comis.
|
Autentificare
