„RĂŁzboiul sfĂŽnt din Basarabia. Contributii nemtene“

Acesta este titlul unei noi cĂŁrti la care lucreazĂŁ profesorul Gheorghe Radu, lansarea fiind programatĂŁ pentru vara anului viitor. „În iunie 2011 se ĂŽmplinesc 70 de ani de cĂŽnd România a ĂŽnceput rĂŁzboiul pentru eliberarea Basarabiei, Bucovinei de Nord si Tinutului Hertei, rĂŁpite de Rusia SovieticĂŁ. Acestui «rĂŁzboi sfĂŽnt» de reĂŽntregire, acestui «rĂŁzboi uitat» ĂŽn perioada 1945 - 1989 ĂŽi este dedicatĂŁ lucrarea al cĂŁrui titlu l-am mentionat anterior. A sosit timpul ca autenticul eroism arĂŁtat de armata românĂŁ, inclusiv de fiii meleagurilor dintre Bistrita, Moldova si Siret, sĂŁ fie redescoperit de istorici sau de cititorul român din stĂŽnga si dreapta Prutului, iubitor de neam si glie strĂŁmoseascĂŁ. Stau mĂŁrturie documentele de arhivĂŁ nationalĂŁ si localĂŁ, inclusiv cele sovietice, memorialistica si presa vremii“, ne-a declarat autorul. Monitorul de Neamt publicĂŁ ĂŽn serial o parte din lucrarea profesorului Gheorghe Radu.

Una dintre cele mai controversate etape din istoria contemporanĂŁ a României, perioada septembrie 1940 - iunie 1941 trebuie analizatĂŁ ĂŽn functie de cĂŽteva elemente importante si anume: contextul intern modificat de criza fĂŁrĂŁ iesire a regimului dictaturii regale; contextul international schimbat radical prin extinderea rĂŁzboiului ĂŽn Balcani si intrarea regimului sub hegemonie germanĂŁ; degradarea raporturilor sovieto-germane si fĂŁrĂŁ doar si poate, aparitia si actualizarea conflictului dintre generalul Ion Antonescu, conducĂŁtorul statului si legionari. Criza dictaturii regale (1938-1940 - regele Carol al II-lea) s-a solutionat prin instaurarea unui alt gen de dictaturĂŁ. Ion Antonescu a fost omul care ĂŽn acel moment foarte grav pentru armatĂŁ si tarĂŁ (rapturile teritoriale din vara lui 1940 - n.n.) a stĂŁpĂŽnit cu sĂŽnge rece situatia si a asigurat sprijinul partidelor liberal si tĂŁrĂŁnesc (interzise oficial dar pĂŁstrau o influentĂŁ ĂŽn societate - n.n.), a cĂŽstigat simpatiile Germaniei si totodatĂŁ acceptarea tacitĂŁ a Marii Britanii. Cunoscut ĂŽn Anglia ca adept al anglo-francezilor, Ion Antonescu garanta, ĂŽn pofida altor aparente, mentinerea unei anumite influente aliate ĂŽn capitala României, Bucuresti. Prin Decretul - lege nr. 3052 din 5 septembrie, Carol al II-lea ĂŽi conferea generalului Ion Antonescu „depline puteri pentru conducerea statului român“, monarhul rĂŁmĂŽnĂŽnd „capul ostirii“. Presedintele Consiliului de Ministri cumula puterile legislative si executive. Mihai I a urcat pe tron ĂŽntr-o atmosferĂŁ apĂŁsĂŁtoare. O zi mai tĂŽrziu, conducĂŁtorul statului anunta oficial inaugurarea „unui nou regim“ si ĂŽncheierea unui trecut „grav si dureros“. Ion Antonescu detinuse functii de rĂŁspundere ĂŽn timpul domniei lui Carol al II-lea. Comandant al Scolii Superioare de RĂŁzboi si al Diviziei 3 infanterie (1933), devenea Sef al Marelui Stat Major pentru un an (1933 - 1934). El a elaborat un plan pentru reorganizarea si dotarea armatei, prin care ĂŽncerca sĂŁ elimine birocratia supradezvoltatĂŁ, sĂŁ punĂŁ ordine ĂŽn structurile luptĂŁtoare, sĂŁ promoveze cu adevĂŁrat introducerea blindatelor ca si sporirea ponderii armamentului automat si a artileriei de calibru mijlociu si mare. Adoptarea propunerilor sale, concretizate ĂŽntr-un plan de 10 ani, si influenta dobĂŽnditĂŁ pe lĂŽngĂŁ Curte au determinat coalizarea vĂŽrfurilor militar-birocratice si a unor oameni politici din anturajul regelui cu scopul de a-l ĂŽnlĂŁtura din functie pe ambitiosul si incoruptibilul Sef al Marelui Stat Major. Cu toate cĂŁ s-a vĂŁzut obligat sĂŁ-si dea demisia, ĂŽn decembrie 1934, el a primit gradul de general de divizie si comanda unui corp teritorial, iar ĂŽn decembrie 1937 a acceptat postul de ministru al ApĂŁrĂŁrii Nationale ĂŽn guvernul celor 44 zile condus de Goga-Cuza.

Prof. Gheorghe RADU, Complexul Muzeal Judetean Neamt