Putoarea

La vita e bella


La televizor, discutii savante despre notiuni pretentioase. O adunĂŁturĂŁ de destepti face teoria chibritului ĂŽn fata unei natii ce tremurĂŁ sub ogheale. „Minciuna nu e manipulare, cel putin ĂŽn sens stiintific“; „Din punct de vedere semantic...“ Si tot asa, cu spor si rĂŽvnĂŁ. Te apucĂŁ scĂŽrba.
Mai frumos vorbeste premierul (ĂŁsta e nume de tobĂŁ, mĂŁ rog!) la televiziunea publicĂŁ! Victorios ĂŽncĂŁ o datĂŁ - ca multi dintre aceia care au patinat ĂŽn copilĂŁrie prin rahat - se plĂŽnge de lipsa majoritĂŁtii ĂŽn comisiile parlamentare. Si, prin urmare, de faptul cĂŁ nu ne poate beli de tot. Aproape cĂŁ ĂŽsi cere scuze. Ce frumos acuzĂŁ populismul! Si precizeazĂŁ din nou, cum a mai fĂŁcut-o ĂŽn nenumĂŁrate alte rĂŽnduri: „nu putem da mai mult decĂŽt producem“. AdevĂŁrat. Cu toate acestea, bĂŁncile cer oamenilor mai mult decĂŽt produc. Nici ei nu pot da, evident. De ce guvernul a ĂŽncurajat sinistrul joc de-a alba-neagra initiat de sistemul bancar ĂŽn epoci mai fericite, netinĂŽnd cont de faptul cĂŁ celebrul Birou de credite nici mĂŁcar nu era functional? Lucru speculat de harnicii nou veniti pusi pe cĂŁpĂŁtuialĂŁ, care a dus la grade de ĂŽndatorare fabuloase.
TrĂŁim ĂŽntr-o tarĂŁ liberĂŁ - cel putin asa se afirmĂŁ - si, prin urmare, am dreptul sĂŁ vorbesc. Mai mult decĂŽt atĂŽt, ĂŽmi asum responsabilitatea juridicĂŁ si moralĂŁ pentru toate afirmatiile - adevĂŁrate sau ĂŽnchipuite - din cuprinsul acestui material si al altora care ar putea stĂŽrni ĂŽntrebĂŁri insidioase. Recunosc, pornesc de la premisa - ĂŽndoielnicĂŁ pentru unii, subversivĂŁ pentru altii si subiectivĂŁ pentru restul - cĂŁ bĂŁncile nu sĂŽnt nimic altceva decĂŽt mijloace institutionalizate de spoliere a populatiei trudnice. Din declaratia unui director de bancĂŁ - ce doreste sĂŁ nu fie scos din anonimat - retinem faptul cĂŁ sloganul zilei era: „Prindeti cĂŽt mai multi! Scoatem noi banii de la ei! Vor plĂŁti!“ Si dacĂŁ nu vom plĂŁti? Ei? La ce vĂŁ va folosi circul penibil al scoaterii la mezat al unui teanc de boarfe? În ceea ce mĂŁ priveste, socotelile sĂŽnt fĂŁcute: cĂŽnd ĂŽn România se va pune ĂŽn aplicare hotĂŁrĂŽrea judecĂŁtoreascĂŁ definitivĂŁ si irevocabilĂŁ prin care guvernul este obligat sĂŁ-mi returneze banii cuveniti conform Legii 251, ĂŽn vigoare - si nu din vina mea - ĂŽi voi ceda bĂŁncilor ĂŽntru acoperirea creditelor si deplinĂŁ ĂŽndestulare. Am calculat. Îmi ajung; ba chiar pot sĂŁ sĂŁrbĂŁtoresc fericitul eveniment ĂŽn piata mare, cu doi mici, o felie de pĂŽiine si, eventual, o tuicĂŁ fiartĂŁ. Evident, fĂŁrĂŁ penalitĂŁtile scĂŽrboase si prolifice, pentru cĂŁ, nu-i asa?, solidaritatea socialĂŁ atĂŽt de invocatĂŁ presupune mĂŁcar un minim de actiune participativĂŁ si din partea creditorilor. Chiar si numai pentru faptul cĂŁ dezechilibrarea sistemului financiar li se datoreazĂŁ ĂŽn cea mai mare parte. În definitiv, ĂŽn mod absolut logic, conflictul dintre bĂŁnci si clienti ar trebui transferat la nivel guvernamental. Pentru cĂŁ, cel putin pentru bugetari, el a fost garantul unui cĂŽstig sigur, acceptat de bĂŁnci. De ce nu se acceptĂŁ, prin urmare, si riscul? Liber asumat. De amĂŽndouĂŁ pĂŁrtile. Presedintele general al unei foarte cunoscute institutii de fĂŁcut bani fĂŁrĂŁ sĂŁ produci nimic - un tip tĂŽnĂŁr, vivace, bine nutrit si de un blond teuton - se exprimĂŁ foarte plastic pe canalele media: „Costurile actualei crize sĂŽnt suportate de cei care plĂŁtesc. Ceilalti, pe hĂŽrtie, sĂŽnt deja... morti.“ Brrrr! Ce sinistru, nemuritorule si nepieritorule domn! Dincolo de lipsa de elegantĂŁ a afirmatiei, ce pretentii mai aveti de la niste morti, stimate si prosper cioclu? De la mortii acestia care pĂŽnĂŁ mai ieri au plĂŁtit strĂŽngĂŽnd din dinti pentru a vĂŁ satisface vanitatea de a acorda un premiu la Gala UNITER, garantat cu viata si sĂŽngele lor. DĂŁ bine sĂŁ vii alĂŁturi de Caramitru si sĂŁ recompensezi cu orgoliu disimulat actele culturale. Mai ales cĂŁ esti si aplaudat - pentru prima datĂŁ ĂŽn viata ta, probabil - la scenĂŁ deschisĂŁ. Postura de Mecena nu te prinde. Premiul era cedat de populatia ce vĂŁ plĂŁteste creditele de cĂŽte patru ori cel putin. Ce ar fi, stimate domn care, dupĂŁ cĂŽte se vede beneficiezi de apĂŁ caldĂŁ si nu duci deloc lipsĂŁ de vitamine, sĂŁ te duci ĂŽn tara dumitale sĂŁ faci bani? Evident, prosti ca aici n-ai sĂŁ mai gĂŁsesti. Lipsiti si de exercitiul financiar exersat ĂŽn vest de sute de ani si de curajul de a se opune religiei banului. Românii, se stie, au fĂŁcut din bancĂŁ o a doua bisericĂŁ. La voi probabil cĂŁ nu existĂŁ ĂŽncĂŁ rĂŁzvani si dani sau buzdugani si morari sau botezati si blonde, sau branci, sau alti idioti pusi sĂŁ ne anime diminetile cu veselia lor insalubrĂŁ si de-a dreptul cretinĂŁ. SĂŽnt prostii nostri cotidieni si ne face plĂŁcere sĂŁ ĂŽi considerĂŁm vedete. Nu trebuie sĂŁ vĂŁ amestecati. Chiar dacĂŁ pe ulitele Vienei au hĂŁlĂŁduit Haydn, Mozart, Beethoven si atĂŽtia altii, sĂŁ nu-l uitĂŁm pe Freud. Pe cĂŽti bani i-ati trimis celebra canapea (tot un fel de bancĂŁ, nu?) la Londra? PĂŽnĂŁ una alta, aflati cĂŁ banca pe care cu „onoare“ o conduceti, ca si altele de altfel, se tine de mici escrocherii; e un eufemism, recunosc; pentru niste insalubre activitĂŁti pe care am sĂŁ le detaliez (cu dovezi, evident) ĂŽntr-unul din episoadele urmĂŁtoare. Cum se face cĂŁ meseria unei distinse functionare a bĂŁncii dumneavoastrĂŁ, ca sĂŁ dĂŁm numai un exemplu pur informativ, este aceea de a contracara efectele institutiilor de credit concurente? Ca sĂŁ nu mai vorbim de faptul cĂŁ transcriptia argumentelor telefonice ale slugilor dumneavoastrĂŁ, angajate pe post de salariati, ar face sĂŁ se cutremure lumea sistemului bancar si universul bunului simt. Ea e femeia care ĂŽti propune ca, dupĂŁ ce ai obtinut acceptul bĂŁncii debitoare, sĂŁ-ti furnizeze discret un alt card de credit care sĂŁ contracareze acoperirea. Cu alte cuvinte, sĂŁ rĂŁmĂŽi ĂŽn continuare client. Si datornic, evident. DacĂŁ nu accepti, vei afla vestea ĂŽntristĂŁtoare si deloc confortabilĂŁ cĂŁ mai ai costuri de acoperit. În primĂŁ instantĂŁ am avut impresia cĂŁ disimuleazĂŁ. Ulterior am aflat cĂŁ sus numita doamnĂŁ chiar existĂŁ. Si, mai mult, chiar se ocupĂŁ cu astfel de tranzactii care ies din limita bunului simt si, evident, ale legalitĂŁtii si fair-play-ului. De bunĂŁ seamĂŁ, sĂŁrmana nu are nici o vinĂŁ. Este o biatĂŁ angajatĂŁ ĂŽn asa numitul sistem bancar neaos, coordonat - eficient, dupĂŁ cĂŽte se vede - din capitalele Europei unite ĂŽntru cuget, simtire, norme aberante si jecmĂŁnealĂŁ institutionalizatĂŁ. Are un sot angajat la o benzinĂŁrie, dimineata face omletĂŁ copiilor care se duc la scoalĂŁ si peste zi ĂŽndrugĂŁ balivernele impuse de conducere. Ei, domnule blond si aristocrat, venit sĂŁ colonizezi populatia est europeanĂŁ! Nu-i asa cĂŁ România este tara tuturor posibilitĂŁtilor? Nu-i asa cĂŁ meritĂŁ sĂŁ finantezi un premiu UNITER, un festival de teatru de provincie sau sĂŁ te lansezi ĂŽn mult mediatizatele actiuni de caritate? Si totusi, România nu este tara pe care o vezi dumneata la televizor: un grup de pensionari flĂŁmĂŽnzi si, scuze!, putin tĂŽmpiti, adunati ĂŽntr-un studio si fortati sĂŁ mimeze veselia si buna dispozitie la semnalul unui animator idiot. România sĂŽnt cei care vor vorbi atunci cĂŽnd va fi cazul; si cĂŽnd substanta intelectualĂŁ a acestui popor va fi pusĂŁ serios la ĂŽndoialĂŁ de un imbecil condus numai de fantasmagoria pecuniarĂŁ. Chiar dacĂŁ La vita e bella, mizeria din sistemul bancar este enormĂŁ. VegheatĂŁ cu grijĂŁ paternĂŁ - sau maternĂŁ, cum doriti si de unde priviti - de seful „board“-ului. De astĂŁzi ne propunem sĂŁ o decopertĂŁm. Numai cĂŁ, evident, va trebui sĂŁ suportati... putoarea!