Alunitele, semn de frumusete sau un semn cert de boalã?
• toatã lumea are alunite care de multe ori sînt considerate cã dau farmec femeilor • din pãcate, multe sînt semne ale cancerului de piele • este unul dintre cele mai agresive forme de cancer • consultul dermatologic este obligatoriu în momentul în care alunitele sînt neregulate ca formã, cresc în volum sau sîngereazã • Fiecare din noi are corpul „însemnat“ cu aceste mici formatiuni, considerate a fi adevãrate accesorii de înfrumusetare în toate timpurile. Ceea ce putini dintre noi cunosc este cã alunitele pot prezenta un pericol ascuns si cã atitudinea indiferentã fatã de ele poate genera uneori o tragedie, prin transformarea acestora în melanom, unul din cele mai devastatoare cancere. Anual, în lume sînt înregistrate 100.000 de cazuri noi de îmbolnãvire cu acest tip de cancer. Medicii spun cã si la noi anual se depisteazã zeci de cazuri de cancer de piele, iar procentul creste de la un an la altul.
Oricine le are pe corp
Fiecare persoanã adultã are mãcar o alunitã pe corp, fie pe abdomen, fie pe spate, pe fatã sau pe brate. De obicei, ele sînt localizate în zonele mai expuse la radiatia solarã. În mod normal au forma unor pete mici cu forma neregulatã, de culoare galbenã, cafenie, brunã, neagrã sau albãstruie. Spre deosebire de pistrui sau petele pigmentate de pe corp, alunitele nu îsi schimbã culoarea si nu se estompeazã, au pigmentul mai dens si mai profund în piele. Dermatologii spun cã o sutã de alunite sînt prea multe pentru o persoanã. Cele mai multe alunite apar în primii 30 de ani de viatã, rar pot apãrea dupã vîrsta de 40 de ani. Majoritatea alunitelor sînt inofensive, însã, în anumite cazuri, acestea pot deveni cancerigene. Supuse unui risc major sînt si alunitele a cãror culoare se schimbã în timp. Dacã alunitele se mãresc, îsi modificã forma, sîngereazã sau apar mîncãrimi în jurul lor, mai ales dupã un traumatism sau expunere la radiatia ultravioletã, adresati-vã de urgentã medicului oncolog.
Evolutie agresivã si imprevizibilã
Toate persoanele pot dezvolta cancer de piele si melanom. Un risc mai mare prezintã însã cei care au piele deschisã la culoare, ochi albastri sau verzi, pãr blond sau roscat, istoric de arsuri solare severe, alunite numeroase sau istoric familial de cancer cutanat. Melanomul se dezvoltã frecvent la nivelul alunitelor agresate prin traumatisme mecanice (zgîriere, frecare, întepare etc.) sau prin expunere exageratã la razele ultraviolete (radiatii solare naturale sau în timpul sedintelor la solar). Dupã constituire, melanomul are o evolutie rapidã, galopantã, cu metastazare rapidã la nivelul organelor interne. Pentru a surprinde în faza cît mai precoce transformarea malignã, se recomandã urmãrirea aspectului alunitelor, elementul cel mai important fiind observarea modificãrii aspectului lor (dimensiune, culoare, margini etc.). Orice modificare suspectã a alunitei necesitã consultul urgent de specialitate. De obicei, dacã alunita prezintã pericol, se înlãturã. Dermatologii spun cã excizia (înlãturarea) alunitelor modificate este singura metodã terapeuticã eficientã si de prevenire a melanomului. Interventia de înlãturare a alunitei se efectueazã sub anestezie localã, iar cea de înlãturare a melanomului - sub anestezie generalã. Nu existã nici un risc de dezvoltare a melanomului dupã înlãturarea alunitei dacã interventia chirurgicalã este executatã corect. Pe lîngã înlãturarea chirurgicalã, tratamentul melanomului include scheme de chimioterapie si imunoterapie. Supravietuirea la cinci ani depinde, în primul rînd, de faza în care a fost depistatã maladia, de corectitudinea actului operator si de factori ce tin de persoana în cauzã (fond hormonal, starea sistemului imun etc.).
Profilaxia este simplã
În perioada cînd soarele este atît de generos cu noi, ar trebui sã evitati totusi expunerea exageratã la razele ultraviolete, mai ales dacã faceti parte din grupul de risc pentru melanom sau alte tipuri de cancer de piele. Dacã aveti fire de pãr în alunitã, nu le epilati sau smulgeti, tãiati-le cît mai scurt cu o forfecutã si cît mai atent, pentru a nu leza alunita. În nici un caz nu este permisã ruperea, înteparea, tãierea sau alte tipuri de traumatizare a alunitelor. Evitati, de asemenea, expunerea lor la apã fierbinte. Dacã alunita este de dimensiuni mari, se aflã într-o regiune unde este usor supusã traumatismului minor frecvent (încurcã în timpul pieptãnatului, îmbrãcatului etc.), este recomandabilã înlãturarea ei. Procedura este una relativ simplã, cicatricea postoperatorie este finã si nu comportã pericol de malignizare. Nu uitati cã adresarea la timp dupã un consult de specialitate vã poate salva viata.
Cum stim dacã o alunitã se malignizeazã?
Prin cresterea ei rapidã, prin faptul cã se închide la culoare, devine dureroasã si provoacã mîncãrimi. Un semnal de alarmã constituie aparitia într-un timp foarte scurt a unui numãr foarte mare de alunite, si apropiate una de cealaltã. Care este diferenta dintre o alunitã normalã si una periculoasã? Nu numãrul mare de alunite trebuie sã te îngrijoreze, ci aspectul lor! O problemã care ar indica faptul cã ceva nu e în regulã ar fi atunci când alunita si zona din jurul ei provoacã mîncãrimi. O alunitã normalã are diametrul ce nu depãseste 6mm, dar sînt si alunite mai mari, care pot sã cuprindã portiuni mai mari ale corpului. Astfel de alunite trebuie atent supravegheate, pentru cã prezintã un risc mai mare de a deveni cancerigene. Alunitele normale pot fi de diferite forma: plate, putin iesite în exterior, netede sau cu striatii. Multe au crescute pe suprafata lor si fire de pãr. Cum aratã o alunitã care nu prezintã pericol? Aceasta este uniformã si culoarea între cafeniu si brun închis; diametrul nu este mai mare de 6 milimetri, are marginile bine conturate, chiar dacã variazã putin culoarea. Cum aratã o alunitã cu probleme? Este asimetricã, ceea ce înseamnã ca jumãtãtile ei nu sînt identice; are marginile neregulate; prezintã mai multe culori, împãrtite neregulat pe toatã suprafata; îsi modificã culoarea de-a lungul timpului; culoarea este prea evidentã; au dimensiunea mai mare decît cele normale si o structurã diferitã. Pentru a nu face cancer de piele, în primul rînd trebuie sã nu traumatizezi alunitele. In al doilea rînd, trebuie sã nu exagerezi cu bronzul. Indicat este sã te expui la soare pînã la ora 11.00 dimineata si dupã ora 16.00 si folosind emulsii de protectie solarã. Verificã permanent aspectul alunitelor tale si vezi dacã nu au apãrut mai multe în ultimul timp. Pentru orice modificare importantã, mergi imediat la medicul dermatolog. Fã-ti o consultatie o datã la 6 luni pentru a putea depista din timp alunitele care pot sã devinã maligne.
Sunt alunitele periculoase?
„Poti sã mori dacã îti scoti o alunitã. Mai bine nu umblãm la ea“ este replica pe care o primesc cel mai frecvent medicii cînd propun cuiva sã îsi excizeze o leziune pigmentarã, urmatã de opusul ei: „Vreau sã îmi scot toate alunitele de pe corp, ca sã nu mor din asta“. Prima frazã se poate explica prin faptul cã au fost vremuri în care nu se stia mare lucru despre propagarea melanomului cãtre alte organe vitale. Medicii ardeau cu electrocauterul sau laserul sau tãiau fragmente din petele colorate de pe piele, fãrã sã studieze în prealabil structura acestora cu dermatoscopul. Dacã era vorba de un melanom, aceste manevre conduceau la diseminarea celulelor canceroase. Unde este adevãrul? ÃŽn orice caz, nu în primul enunt. Principiul oncologic fundamental este sã reduci masa tumoralã, ca sã îi dai o sansã organismului în lupta cu boala, deci dacã acea patã brunã chiar este un cancer, tot e mai bine dacã îl excizezi corect.
Ce trebuie sa stim?
Cel mai adesea pacientii se nelinistesc din cauza alunitelor iesite în relief, pe care le asociazã cu ideea de tumorã, dar realitatea este cã, statistic, cele care aratã ca o patã sînt mult mai periculoase.
Cancerul derivat din celule pigmentare se numeste melanom. El aratã la început ca o alunitã banalã, pentru ca odatã ce creste sã capete un aspect destul de caracteristic: o patã policromã, cel mai adesea mai închisã la culoare decât celelalte, cu formã asimetricã si margini neregulate. Asimetria este caracteristica cea mai importantã care trebuie sã ne atragã atentia (nu poti împãrti pata în douã jumãtãti egale); urmeazã apoi criteriul evolutiv (o alunitã care si-a modificat aspectul sau o alunitã nou apãrutã la un adult). Melanomul este un cancer potential agresiv, poate fi mortal în cîteva luni, dar pe de altã parte dacã este identificat la timp si excizat corect, cu margine de sigurantã, aceastã interventie poate fi suficientã pentru vindecare.
Ce putem face?
Orice modificare a aspectului alunitelor vechi sau aparitia unora noi, sau numarul mare al acestora, trebuie sã ne conducã la medicul dermatolog. Acesta va efectua un consult dermatoscopic, computerizat sau nu, si va stabili riscurile fiecãrei pete colorate de pe piele. Tehnologia avansatã de examinare usureazã diagnosticul, dar experienta medicului este decisivã (nu este permisã diagnosticarea exclusiv computerizatã). Dacã pacientul are multe alunite, dintre care unele active, medicul specialist vã va propune efectuarea unei hãrti dermatoscopice, adicã va fotografia toate zonele corpului, va marca alunitele riscante, va atasa fotografiile dermatoscopice si va stabili un interval de urmãrire. Vã va instrui sã vã autoexaminati corect. La contol va face noi fotografii si le va compara cu cele vechi, stabilind astfel dinamica leziunilor. Pentru alunitele al cãror scor de risc este în crestere vã va recomanda probabil excizia. Cei cu multe alunite este bine sã facã mãcar un control pe an, de regulã înainte de sezonul de varã, pentru a nu se expune la soare fãrã sã stie cã au leziuni periculoase. Fotoprotectia este esentialã: stãm la umbrã, purtãm pãlãrii, ochelari, haine cu mîneca lungã, folosim creme de protectie solarã cu indice mare, de preferat peste 30. Scopul vacantelor nu ar trebui sã fie bronzul, ci distractia! Desi foarte plãcut la culoare, bronzul este de fapt o formã de arsurã. Orice arsurã activeazã celulele pigmentare din piele si le dã un impuls cãtre multiplicare, uneori necontrolatã.
Solarul, interzis
Solarul... sub nici o formã! În multe state americane detinãtorii de aparate de bronzat sunt obligati sã scrie, ca pe pachetele de tigãri, avertismente despre riscul de a muri de cancer de piele generat de excesul de radiatii ultraviolete. Accesul minorilor nu este permis. Aceste mãsuri sînt acum discutate si în Uniunea Europeanã. Primul pas cãtre protectie este cunoasterea, bazatã pe o informatie corectã si o atitudine echilibratã, fãrã excese. Nici nu scoatem toate alunitele, nici nu refuzãm indicatia medicului de excizie. De aceea diagnosticul precoce si competent este cea mai bunã solutie; o urmãrire atentã si excizia la momentul oportun vã pot salva viata!
|
Autentificare
