 „Cultura de grîu este în pericol de a fi compromisã“
• declaraþia politicã pe care deputatul PSD o va susþine, marþi, în Parlamentul României Este binecunoscut faptul cã necesarul de grîu pentru consumul intern este de aproximativ 5,5 milioane tone. Din nefericire, actualii guvernanþi cînd vorbesc despre necesarul de grîu, se raporteazã doar la cantitatea necesarã pentru consumul urban ºi rural care este de circa 3,5 milioane tone, necunoscînd cã grîul se face din grîu ºi pentru aceasta ai nevoie de sãmînþã, ceea ce înseamnã aproximativ 600 tone ºi cã o altã cantitate importantã de grîu se foloseºte în consumul furajer.
Pornind de la aceste cifre, care înseamnã nevoia României, îþi pui întrebarea: ce mãsuri, ce mecanisme ale economiei de piaþã sã foloseºti pentru a-þi atinge obiectivul propus de a asigura principalul produs alimentar în România: pîinea, cunoscîndu-se faptul cã beneficiem de condiþii prielnice pentru cultura grîului.
La aceastã întrebare ai un singur rãspuns: munca responsabilã ºi continuã pentru îndeplinirea programului de culturã, generat de condiþiile de piaþã liberã, prin mãsuri guvernamentale ºi acþiuni concrete.
Din nefericire aceste mãsuri ºi acþiuni nu se regãsesc în viaþa realã a þãrii ºi, atunci, a sta pasiv la o stare de fapt care genereazã deznãdejde ºi lipsã de speranþã înseamnã a fi pãrtaº la neputinþã ºi iresponsabilitate.
Sîntem la mijloc de octombrie, într-o situaþie fãrã precedent, pe care România nu a cunoscut-o de-a lungul istoriei sale, în agriculturã.
Astãzi, cînd teoretic ºi practic, avînd în vedere condiþiile de climã din România, în unele zone ale þãrii trebuia sã se fi încheiat semãnatul grîului, din nefericire, trebuie sã spunem cã în multe cazuri aceastã lucrare nu a început sau abia s-au însãmînþat primele suprafeþe.
Datele statistice ale ministerului agriculturii confirmã acest lucru: arãturile pentru însãmînþãri s-au efectuat, potrivit raportãrilor, doar pe suprafaþa de 1.400.000 ha, ceea ce reprezintã 54% din program. În anul 2004, la aceeaºi datã suprafaþa aratã era de 2.086.000 ha, respectiv 89% din program.
Suprafaþa însãmînþatã pînã la data de 10 octombrie a.c. este de 240.000 ha grîu, faþã de programul de 2.170.000 ha, ceea ce reprezintã 11%. La aceeaºi datã, în anul 2004, erau însãmînþate 1.000.000 ha cu grîu, respectiv peste 50% din suprafaþa programatã.
Este cunoscut faptul cã depãºirea perioadei optime de semãnat duce, incontestabil, la pierderi de producþie semnificative, în special, în zonele colinare, zone în care lucrarea trebuia încheiatã.
În judeþul Neamþ programul de însãmînþãri toamnã este de 31.640 ha. Pînã la data de 10 octombrie 2005 s-au executat urmãtoarele lucrãri agricole: eliberat teren pentru însãmînþãri de toamnã 22.105 ha, respectiv 69,9%; arãturi pentru însãmînþãri de toamnã 15.922 ha, ceea ce reprezintã doar 50,3%; însãmînþãri culturi toamnã - total - 9.859 ha, adicã numai 31,1%.
Grav este cã din cele 29.200 ha grîu-secarã, pînã la aceeaºi datã s-au însãmînþat doar 7.896 ha, adicã 27%.
Actuala guvernare a introdus mecanisme de sprijin greoaie, costisitoare ºi ineficiente pentru producãtorii agricoli. Iar rezultatul este dovedit acum cînd agricultorii plãtesc tribut unor asemenea improvizaþii. Vedem cîmpul plin de buruieni, suprafeþe pãrãsite, lanuri de porumb nerecoltate, grîul aºteptînd sã fie însãmînþat de producãtorii care au fost „sugrumaþi economic“ de politica Guvernului Tãriceanu. Este binecunoscut faptul cã în agriculturã ciclurile de producþie se succed ºi se alimenteazã reciproc, condiþionîndu-se unul pe celãlalt.
Cum sã însãmînþezi în România, cînd preþul de valorificare a grîului a ajuns sub 2.000 lei/kg. În condiþiile în care preþul îngrãºãmintelor a crescut de la 400.000 lei/sac, la 600.000 lei/sac, iar litrul de motorinã de la 20.000 lei la 34.000 lei. ªi aceasta, pentru cã actuala guvernare a decis scoaterea de la rezerva de stat a unor cantitãþi însemnate de grîu în preajma recoltatului, prãbuºind preþul pieþei de la 4.500-5.000 lei/kg la 2.000-3.000 lei/kg. Cum sã însãmînþezi grîu în condiþiile în care, prin comparaþie cu anul trecut, cînd o tonã de îngrãºãmînt se cumpãra în contrapartidã o tonã de grîu, astãzi, aceeaºi tonã de îngrãºãmînt reprezintã contravaloarea a 4-5 tone grîu. Tot în anul 2004, un litru de motorinã reprezenta contravaloarea a 4-5 kg grîu, iar astãzi mai mult decît dublu.
(continuare în ediþia de luni a Monitorului)
|
Autentificare
