Fîntîna de sub Parchetul Roman
• sãpãturile efectuate pentru construirea noului sediu al Parchetului au scos la ivealã obiecte din secolul XVIII • a fost descoperit un puþ, conservat perfect • arheologii au ridicat piesele de valoare ºi au dat, apoi, avizul pentru continuarea lucrãrilor • O descoperire de senzaþie a stîrnit mare vîlvã în comunitatea arheologilor din Roman, întrucît o temelie de casã, un beci, mai multe obiecte de uz casnic ºi cîteva ziduri au fost gãsite, recent, la cîþiva metri sub pãmînt, în timp ce muncitorii fãceau sãpãturi pentru fundaþia noului sediu al Parchetului de pe lîngã Judecãtoria Roman, în centrul oraºului. Majoritatea obiectelor gãsite dateazã din secolul XVIII. Cel care a supravegheat sãpãturile este Adrian Ciobanu, ºef secþie muzealã IV Roman, din cadrul Complexului Muzeal Neamþ. „Cînd s-a sãpat fundaþia pentru sediul Parchetului de pe lîngã Judecãtoria Roman, în imediata vecinãtate a Muzeului de Artã, lucrãrile au fost supravegheate, pe o suprafaþã de 400 de metri pãtraþi, de cãtre o echipã de arheologi. Cu aceastã ocazie, s-a descoperit o fundaþie de beton, a unei locuinþe care nu este mai veche de sfîrºitul secolului XIX, începutul secolului XX. ªi tot în aceastã suprafaþã, în solul steril, s-au descoperit douã gropi ce mergeau pînã la adîncimea de 2,5 metri ºi care au fost apoi astupate cu pãmînt de umpluturã. ÃŽn umplutura celor douã gropi s-au gãsit fragmente de ceramicã, de diferite forme, culori ºi mãrimi, cu sau fãrã smalþ, dar ºi oase de animale domestice, toate datînd cel mai devreme de la sfîrºitul secolului XIX sau chiar mai tîrziu. ÃŽn partea inferioarã a gropilor au apãrut ºi fragmente de scoicã, în asociere cu fragmente de cãrãmidã, ajunse aici tot pe cale artificalã“, a declarat Adrian Ciobanu. Ceea ce face descoperirea arheologicã ºi mai interesantã este faptul cã beciul gãsit sub pãmînt ducea spre Muzeul de Artã. Mãrturie stã ºi unul din pereþii muzeului, care este total diferit de ceilalþi. Asta nu poate însemna decît cã, în vechiul Roman, Muzeul de Artã avea o prelungire, care se putea traversa prin acest beci. „ÃŽn partea de sud-vest a fundaþiei au apãrut ºi zidurile unui beci, fãcut din cãrãmidã, umplut ulterior cu moloz, fragmente de beton, cãrãmidã ºi deºeuri. Orientarea zidurilor ne face sã credem cã acel beci ducea în subsolul Muzeului de Artã, unde s-a identificat, pe un perete, un zid mai nou, tencuit. ÃŽn profilul sudic al fundaþiei, chiar la mijloc, au apãrut douã ziduri sau fundaþii din gresie, coborînd pînã la un metru adîncime ºi avînd o lãþime de o jumãtate de metru. Datoritã faptului cã ele nu au fost degajate decît pe o lungime de o jumãtate de metru, restul rãmînînd acoperit ºi continuînd probabil sub actuala clãdire a muzeului, nu ne-am putut forma o pãrere definitivã asupra lor“, a menþionat Adrian Ciobanu. Cu toate acestea, elementul principal al descoperirii îl constituie puþul gãsit în stare perfectã de funcþionare. Dupã ce a fost decopertat de stratul gros de pãmînt ºi de placa de beton ce îl acoperea, arheologii au rãmas fãrã cuvinte cînd au vãzut cã în fîntînã existã o mare cantitate de apã. Despre aceasta, Adrian Ciobanu a spus: „ÃŽn vecinãtatea fundaþiei, la circa un metru, s-a identificat ºi o fîntînã pãstratã în perfectã condiþie de conservare, fiind acoperitã iniþial de o placã de beton armat. Are o formã circular perfectã fiind «brodatã» pe margini cu piatrã de moarã. Fîntîna are o adîncime de 14 metri ºi avea circa 1.80 metri de apã în ea. ÃŽn urma observaþiilor fãcute, putem spune cã primul strat de locuire din zona respectivã dateazã cel mai devreme din secolul al XVIII-lea începutul secolului XIX, atunci cînd au fost fãcute cele douã ziduri de gresie ºi fîntîna, în timp ce fundaþia de beton, beciul ºi gropile provin de la sfîrºitul secolului XIX începutul secolului XX, lucru demonstrat ºi de ceramicã“. Arheologii romaºcani au mai menþionat cã au recuperat din „situl“ de sub viitorul Parchet piesele de valoare, ulterior fiind dat avizul de continuare a lucrãrilor, peste zidurile existente. Zona în care a fost gãsitã fîntîna nu va fi afectatã de construcþia propriu-zisã.
|
Autentificare
