 Cîte ceva din cele petrecute pe 15 iunie în lume
Evenimente
1167: A fost întemeiat oraºul Copenhaga; a devenit capitalã a regatului danez în 1443
1215: Regele John semneazã Magna Carta la Runnymede, Anglia
1389: Bãtãlia de la Kossovopolje (Cîmpia Mierlei). Înfrîngerea de cãtre armata turcã a armatei sîrbe, condusã de cneazul Lazãr, aliat cu bosniecii ºi cu macedonenii. Vestul ºi sud-vestul Serbiei au fost supuse Imperiului otoman (15/28)
1502: În timpul ultimei sale expediþii, Columb descoperã insula Martinica
1520: Papa îl excomunicã pe Martin Luther din biserica catolicã
1839: Charles Goodyear (1800-1860), inventator, a descoperit vulcanizarea cauciucului, procedeu prin care acesta devine insensibil la variaþiile de temperaturã
1848: A fost sfinþit drapelul naþional tricolor a cãrui înfiinþare a fost decretatã la 14/ 26 iunie de cãtre Guvernul revoluþionar de la Bucureºti; drapelul avea culorile albastru, galben, roºu ºi avea înscrisã deviza „Dreptate, Frãþie“ (15/ 27)
1848: A doua Adunare Popularã de la Lugoj a românilor din Banat a hotãrît: înfiinþarea unei armate populare române în frunte cu Eftimie Murgu, introducerea limbii române, recunoaºterea naþionalitãþii române etc.
1848: Marea Adunare de pe Cîmpia Filaretului, numitã apoi Cîmpia Libertãþii, în timpul careia s-a depus juramîntul pe Constituþie ºi s-a aprobat constituirea Guvernului provizoriu (15/ 27)
1875: S-a înfiinþat, la Bucureºti, Societatea de Geografie (15/27)
1940: Al doilea rãzboi mondial: A fost fondat lagãrul de exterminare de la Auschwitz (foto), destinat iniþial oamenilor politici din Polonia; dupã 1942, a devenit cel mai mare lagãr de exterminare a evreilor ºi a þiganilor
1969: ªi-a început mandatul prezidenþial George Pompidou, succesorul generalului Charles de Gaulle la preºedinþia Franþei
1977: A fost inaugurat, la Paris, atelierul lui Brîncuºi, reconstituit pe esplanada Beaubourg, într-o construcþie izolatã de clãdirea Muzeului de Artã Modernã. Spaþiul cuprinde 148 de sculpturi ºi încearcã sã redea atmosfera atelierului sculptorului din Impasse Ronsin
1985: A avut loc, la Ploieºti, ultimul spectacol al Cenaclului Flacãra, interzis de cãtre autoritãþile comuniste ; înfiinþat la 17 septembrie 1973 ºi condus vreme de 12 ani de poetul Adrian Pãunescu, cenaclul a reprezentat un moment special în anii întunecaþi ai comunismului; Vasile ªeicaru, Alexandru Andrieº, George Nicolescu, Mircea Rusu sînt doar cîþiva dintre artiºtii români care ºi-au început cariera pe scena Cenaclului Flacãra
1992: Au fost stabilite relaþii diplomatice între România ºi Republica Kîrgîzstan
2002: Lansarea, în România, a postului de televiziune MTV România; invitat de onoare la spectacolul inaugural a fost cunoscutul interpret de muzicã latino Enrique Iglesias
2004: Ivan Gasparovic a fost învestit oficial în funcþia de preºedinte al Republicii Slovacia
2005: Casa Bloomsbury (Marea Britanie) scoate la licitaþie prima ediþie a romanului autobiografic „Mein Kampf“, semnat de Adolf Hitler (Londra)
2005: Compania Microsoft începe comercializarea pentru producãtorii de computere a sistemului de operare Windows fãrã Media Player, conform exigenþelor Comisiei Europene (Bruxelles)
2005: Se încheie reuniunea Comisiei mixte Camerun-Nigeria pentru rezolvarea diferendului frontalier privind Peninsula Bakassi. (Yaounde, Camerun, 10-15)
Naºteri
1594: Nicolas Paussin, pictor ºi desenator francez (d. 1665)
1779: Gheorghe Lazãr, pedagog ºi iluminist; a înfiinþat prima institutie de învãþãmînt superior din Þara Româneascã
1839: Sofia Cocea, publicistã, poetã, traducãtoare (d. 1861)
1841: Dimitrie Grecescu, etnobotanist român (d. 1910)
1843: Bergen Edvard Hagerup Grieg, compozitor, pianist ºi dirijor norvegian (d. 1907)
1862: Evghenii Kolbasev, inventator rus
1886: Alexandru Nicolae Donici, antropolog, etnograf, scriitor ºi publicist
1893: Ion Marin Sadoveanu, prozator, poet, dramaturg, eseist
1900: Paul Mares, trompetist american (d. 1949)
1903: Victor Brauner, pictor suprarealist român (d. 1966)
1903: Iosif Fekete, sculptor (d. 1979)
1909: Virgil Teodorescu, poet ºi eseist (d. 1987)
1911: Eliza Petrãchescu, actriþã de teatru ºi film (d. 1977)
1911: Viorel Huºi, pictor (d. 1972)
1914: Saul Steinberg, caricaturist român
1919: Alberto Sordi, actor ºi regizor de film italian (d. 2003)
1921: Errol Garner, cîntãreþ ºi compozitor de jazz (d. 1977)
1926: Savel Stiopul, regizor de film
1931: Octavian Viºan, pictor român (d. 2003)
1934: Matei Cãlinescu, critic ºi istoric literar, comparatist, poet ºi prozator
1934: Silvia Cinca, prozatoare ºi publicistã
1941: Dan Culcer, critic literar stabilit în Franþa
Decese
1849: James Knox Polk, al 11-lea preºedinte al SUA (n. 1795)
1893: Ferenc Erkel, compozitor, pianist, dirijor ºi pedagog maghiar
1900: Mihail Blumenfeld, medic basarabean
1889: Mihai Eminescu, poet român (n. 1850)
1929: Traian Lalescu, matematician, unul dintre creatorii ºcolii matematice româneºti (n. 1882)
1938: Ernst Ludwig Kirchner, pictor avangardist german (n. 1880)
1939: Nicolae Matei Condiescu, prozator, general (n. 1880)
1940: Alexandru Plãmãdealã, sculptor basarabean (n. 1888)
1971: Aron Cocerghinschi, medic, om emerit în ºtiinþã din Republica Moldova
1971: Wendell Stanley, biochimist american, laureat al Premiului Nobel (n. 1904)
1996: Ella Fitzgerald, cîntãreaþã americanã de jazz (n. 1920)
1981: Benedict Corlaciu, poet ºi prozator, stabilit în Franþa (n. 1924)
|
Autentificare
