 Varã cu... gheaþã
• sezonul cald 2006 se anunþã a fi extrem de capricios, cu furtuni violente • luni, mai multe localitãþi au fost afectate de precipitaþii ºi grindinã • în Sãbãoani, Gherãieºti, Pãstrãveni, Brusturi ºi Costiºa grindina a distrus mii de hectare de teren agricol • sute de case ºi anexe au acoperiºurile ciuruite de grindinã • Precipitaþiile abundente ºi grindina care s-au abãtut asupra judeþului luni, 19 iunie, au fãcut prãpãd. ªi se anunþã o varã plinã cu astfel de fenomene meteorologice. Sute de familii din cinci localitãþi situate pe Valea Bistriþei ºi, respectiv, Valea Moldovei au suferit enorme pagube materiale de pe urma stihiilor care s-au dezlãnþuit în intervale de timp mai mici sau mai mari.
Una dintre localitãþile nemþene unde ploile ºi grindina, cãzute timp de aproximativ 40 de minute, au fãcut prãpãd este comuna Pãstrãveni. Conform precizãrilor fãcute de cãtre reprezentanþii Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã Neamþ, pe baza constatãrilor fãcute în teren, în Pãstrãveni ºi Lunca Moldovei din respectiva comunã au fost afectate 170 de case locuite ºi 80 de anexe.1.500 de hectare de teren agricol au fost distruse integral sau în proporþie de 80%, 10 kilometri de drum comunal au fost afectaþi de ape ºi numeroase linii de curent electric ºi de telefonie fixã au fost, parþial, întrerupte. În satul Pãstrãveni, au fost inundate sau afectate de pe urma grindinei 80 de case ºi 50 de anexe, iar calamitate - 1.000 hectare de culturi agricole. Astfel, au fost compromise 300 hectare de porumb, 50 hectare de floarea soarelui, 100 hectare de legume ºi cartofi, 200 hectare de furaje ºi 350 hectare de pãioase. În Lunca Moldovei, au fost afectate 90 de locuinþe, 30 de anexe ºi au fost compromise 500 hectare de culturi agricole - cîte 150 hectare de porumb, furaje ºi pãioase, 30 hectare de floarea soarelui, 20 hectare de legume ºi cartofi.
În localitatea Brusturi, precipitaþiile abundente ºi grindina au distrus 5 kilometri de drumuri comunale, 5 hectare de pãºune ºi 26 hectare de teren agricol cultivat.
„Estimarea pagubelor înregistrate în localitãþile afectate de ploile abundente ºi de grindinã va fi fãcutã de reprezentanþii Direcþiei pentru Agriculturã. O comisie mixtã alcãtuitã din reprezentanþi ai Consiliului Judeþean, Inspectoratului în Construcþii, Sistemului de Gospodãrire a Apelor ºi ai instituþiei nostre au mers la faþa locului ºi au constatat pagubele înregistrate la nivelul gospodãriilor, precum ºi în ceea ce priveºte infrastructura“, a declarat colonelul Ioan Niþicã, ºeful Inspectoratului pentru Situaþii de Urgenþã.
Conform dispecerului de serviciu de la Sistemul de Gospodãrire a Apelor Neamþ, ºi ploile cãzute ieri au creat neplãceri în judeþ, mai ales în zona de munte. La ora închiderii ediþiei, dispeceratul respectivei instituþii începea sã primeascã informaþii privind faptul cã precipitaþiile ºi grindina au afectat localitãþile Tarcãu, Poiana Teiului, Pîngãraþi ºi altele cîteva de pe Valea Muntelui.
Varã cu temperaturi caniculare ºi ploi în aversã
Potrivit precizãrilor fãcute de meteorologul Ioan Rancea, ºeful Staþiei Meteo Piatra Neamþ, în Gherãieºti, într-un interval de numai 20 de minute a fost înregistratã o cantitate de precipitaþii de 21,5 litri pe metru pãtrat, iar stratul de grindinã cãzutã a mãsurat 10 centimetri. Diametrul bobului de grindinã a fost de 3-4 centimetri. În satul Frunzeni, din comuna Costiºa, a plouat timp de 15 minute, înregistrîndu-se precipitaþii de 31 de litri pe metru pãtrat. Aici, diametrul bobului de grindinã a fost de 1,5-2 centimetri.
„Formarea grindinei este cauzatã de fenomenul de evaporare care se produce în atmosferã. Temperaturile înregistrate ieri (luni, 19 iunie - n.r.) la soare au fost de 35-40 de grade Celsius, iar în urma precipitaþiilor cãzute, solul s-a îmbibat cu apã. Din cauza diferenþelor de temperaturã, s-au dezvoltat pe verticalã ºi s-au prelungit nori de convecþie, în interiorul cãrora existã miºcãri de forfecare. Vîrful norului poate ajunge la o altitudine de 10.000 de metri, iar baza acestuia este cam la 800 de metri. Astfel, diferenþele de temperaturã dintre bazã ºi vîrf sînt foarte mari, iar norul poate fi constituit din apã ºi gheaþã, ori numai din gheaþã. Forþa gravitaþionalã atrage gheaþa dinspre vîrf spre bazã. Bobul de grindinã care conþine apã la interior ºi gheaþã la exterior poate avea tot felul de forme. Poate fi rotund, în colþuri, ori poate avea forme neregulate. Cea mai periculoasã ºi mai distrugãtoare este grindina în colþuri, aceasta cauzînd pagube“, a declarat Ioan Rancea, ºeful Staþiei Meteo Piatra Neamþ.
Potrivit aceleiaºi surse citate, vara aceasta ne vom confrunta des cu astfel de fenomene meteorologice, întrucît zilele în care se vor înregistra temperaturi caniculare ºi ploi în averse vor fi numeroase.
Dezastru ºi lîngã Roman
Mii de sãteni, din comunele Sãbãoani ºi Gherãieºti, au ajuns în situaþia de a-ºi vedea munca de peste an dusã „pe Apa Sîmbetei“, în doar 15 minute, în urma grindinei de luni. La Sãbãoani, pagubele au fost însemnate: peste 100 de case cu acoperiºuri
avariate ºi culturile de pe circa 1.000 hectare de teren agricol compromise total. Asta, pe lîngã verdeþurile din grãdinile oamenilor, intravilan, ajunse „una cu pãmîntul“. „Deocamdatã, în urma centralizãrilor fãcute, Comisia Localã de Apãrare împotriva
Dezastrelor a stabilit cã au fost afectate 10 hectare cultivate cu grîu, 650 hectare cultivate cu porumb, cinci hectare cu lucernã, ºapte cu vie, 160 cu legume ºi 130 pe care erau cultivaþi cartofi. Legat de distrugerile la locuinþele particulare, pînã la orele amiezii au fost luate în evidenþã 100 de gospodãrii, în care s-au înregistrat daune. În principal, a fost vorba despre acoperiºuri sparte. Încã se mai primesc, de la sãteni, date referitoare la pagube. Urmeazã sã le
centralizãm, iar apoi sã le trasmitem oficialitãþilor judeþene“, a declarat Maricica Robu, secretarul Primãriei Sãbãoani. ÃŽn comunã,
oamenii „îºi fãceau cruce“ ºi ieri, 20 iunie, legat de violentul fenomen meteo, care i-a lovit din senin. Mai ales cei în vîrstã spuneau cã nu au vãzut o aºa dezlãnþuire a forþelor naturii de cînd se ºtiu, mai ales cã furtuna a început numai cu gheaþã. Francisc
Percã, din Sãbãoani, pe care l-am gãsit terminînd de greblat ºi adunat frunzele viei, rupte de furtunã, a povestit cum a avut loc nenorocirea. „Furtuna a venit ca din senin, cu vînt puternic ºi aer rece. La un moment dat, am auzit pe tabla casei bufnituri, ca de
piatrã. A început sã cadã gheaþã, fãrã ploaie, ceva ce n-am mai vãzut în viaþa mea. Dezastrul a durat cam 10 minute, dupã care a început sã vinã ºi ploaie. Într-un sfert de orã s-a terminat totul, dar
grindina «a fãcut prãpãd». Mi-a spart acoperiºul unei anexe ºi mi-a fãcut «una cu pãmîntul» tot ce aveam în grãdinã, inclusiv via, pe care abia terminaserãm s-o lucrãm. ÃŽn bucãtãria de varã ploua ca afarã“, a povestit Francisc Percã. Matei Blaj, viceprimarul comunei, a declarat cã, din ceea ce a discutat cu oamenii, a aflat cã, în unele locuri, gheaþa a depãºit mãrimea oului de gãinã. ÃŽn comuna Gherãieºti, situaþia a fost ºi mai gravã, localitatea fiind în „epicentrul“ furtunii. Primarul Carol Bereºoaie a menþionat cã grindina a „lovit în plin“ culturile din cîmp, pe sute de hectare, dar ºi în acoperiºurile gospodãriilor, însã nu au fost semnalate victime, ori mortalitãþi în rîndurile efectivelor de animale: „Au mai fost furtuni, ºi a
cãzut gheaþã cît bobul de porumb, însã aºa, ca oul de porumbel, nu ºtiu sã mai fi fost în zonã“, a menþionat primarul Carol Bereºoaie.
|
Autentificare
