Confirmare
Discursul rostit de cãtre Domnul Preºedinte în faþa Parlamentului României a confirmat unele dintre opiniile pe care le-am exprimat, în ultima vreme, legate de situaþia gravã din domeniul sãnãtãþii ºi din cel al învãþãmîntului. Preºedintele Bãsescu ºi-a mãrturisit nedumerirea faþã de reticenþa unor politicieni în ceea ce priveºte restructurarea Guvernului, poziþie „cel puþin greu de înþeles“ în condiþiile în care acest blocaj este explicat prin cerinþele impuse de cãtre Uniunea Europeanã. ÃŽn acest context, Domnul Preºedinte a apreciat cã rãspunsul corect la întrebãrile pe care europenii ºi le pun în privinþa capacitãþii României de a deveni membrã a Uniunii Europene este unul singur: „scoaterea din mediocritate a instituþiilor statului“. El a precizat cã, atunci cînd vorbeºte de nevoia de performanþã a instituþiilor statului, se referã la Guvernul României, la ministere, agenþii guvernamentale, administraþie localã, servicii descentralizate, Justiþie, Preºedinþie, Parlament.
La vremea cînd mi-am spus pãrerea despre neregulile din sãnãtate ºi din învãþãmînt, mi s-a reproºat - mie, dar ºi altor social-democraþi (a se vedea reacþiile dupã moþiunea vizînd reforma din sãnãtate) - cã este uºor sã critici atunci cînd eºti în opoziþie. Iatã, însã, cã exact aceleaºi idei le exprimã, acum, preºedintele Traian Bãsescu, nemulþumit cã „angajamentul ferm din campania electoralã privind modernizarea instituþiilor ºi a sistemului politic intern“ a rãmas simplã promisiune, fãrã minimã acoperire.
Deºi nu a rostit nume - nici nu era nevoie - principalele domenii vizate erau exact cele conduse de cãtre democratul Hârdãu ºi liberalul Nicolãescu, la care fãcusem ºi eu referire, în cîteva rînduri. ªi, poate nu m-aº fi oprit la aceste douã sectoare importante, dacã n-aº fi fost ºocat de gafele ce se þin lanþ în conþinutul aºa-ziselor reforme pe care cei doi le coordoneazã, de luãrile de poziþie tupeiste, de limbajul prea colorat ºi obraznic, nepotrivit pentru un demnitar, dar ºi de numeroasele plîngeri ºi sesizãri primite de la cetãþenii din Neamþ, în cadrul programului de audienþe. Nu înþeleg de ce aceºti miniºtri considerã cã a face reformã înseamnã sã demolezi tot ceea ce-au fãcut cei dinaintea ta ºi sã promovezi mãsuri care, din start, sînt sortite eºecului. E drept cã nici guvernarea PSD nu a reuºit sã rezolve problemele mari, dar lucruri grave ºi absurde ca în acest an ºi jumãtate de conducere portocalie nu s-au putut mãcar imagina.
Ca om ºi ca politician din mandatul ce a început în anul 2004, venit la Bucureºti cu gîndul de a fi util oamenilor care au crezut în mine, sînt extrem de dezamãgit de antireforma din aceste domenii. Chiar dacã mã aflu în opoziþie, m-aº fi bucurat ca oamenii sã fie sãnãtoºi, ca ºcoala sã fie ºcoalã, profesorii - profesori (chiar dacã mã repet) ºi sã nu fiu nevoit sã iau cuvîntul pentru a critica.
Iatã de ce ar fi fost mai bine sã nu am dreptate ºi Domnul Preºedinte sã fi fost mai mulþumit de activitatea la care m-am referit.
Nu voi relua criticile domnului Bãsescu doar pentru a repeta lucruri deja spuse, ci voi adãuga doar faptul cã ele sînt juste ºi cu siguranþã i-au fost aduse la cunoºtinþã de cãtre specialiºtii din sistem.
ªi, pe bunã dreptate, aprecierea sa cã respingerea restructurãrii Guvernului reprezintã „o abordare politicianistã“ este concluzia logicã a eºecurilor constatate ºi care l-au determinat sã susþinã acest discurs. Cît despre implicarea ºi seriozitatea miniºtrilor din Guvernul Tãriceanu, e suficient sã spun cã din cei 23 au fost prezenþi doar 11, ceilalþi 12, în frunte cu premierul, avînd, probabil, treburi mai importante decît întîlnirea cu Bãsescu. ÃŽn concluzie, miniºtrii Hârdãu ºi Nicolãescu trebuie sã plece.
|