 Þevarii vor salarii mai mari
• metalurgiºtii au cerut sprijinul Federaþiei „Metarom“ pentru a obliga patronatul sã respecte legislaþia în domeniul muncii • þevarii cer desecretizarea contractelor de privatizare • O delegaþie a Sindicatului Liber „Petrotub“ a participat, joi, 22 iunie, la lucrãrile Federaþiei Metalurgiºtilor „Metarom“ (FMM), care s-a desfãºurat la Bucureºti. Cele mai importante probleme discutate au fost cele de ordin salarial ºi de respectare a legislaþiei muncii. Metalurgiºtii din România au dat mandat comisiei de la nivelul federaþiei sã negocieze creºterea salarialã la nivel de ramurã. Liderul sindicatului romaºcan, Gheorghe Ciobanu, a apreciat cã lucrãtorii din industria metalurgicã nu luptã doar pentru drepturile lor, ci ale tuturor salariaþilor din România. „Noi, metalurgiºtii din România, nu luptãm doar pentru drepturile noastre, ci pentru cele ale miilor de salariaþi care trãiesc din salariul minim pe economie, cel mai mic din întreaga Europã. La întrunirea liderilor metalurgiºtilor s-a decis sã delegãm competenþele negocierilor salariale cãtre o comisie a FMM, formatã din 11 membri, din care ºapte provenin din fostul «Metarom» ºi patru din fostul sindicat al metalurgiºtilor gãlãþeni. S-a stabilit, de principiu, solicitarea unei creºteri salariale corespunzãtoare creºterii nivelului de preþuri. Se vrea forþarea mîinii Guvernului, în aºa fel încît sã se asigure majorarea salariului minim pe economie, la o cotã care sã poatã acoperi nivelul creºterilor aberante ale preþurilor la energie, înregistrate în România. Þara este obligatã, în vederea aderãrii la Uniunea Europeanã, sã alinieze aceste costuri la nivelul celor din statele deja membre“, a precizat Gheorghe Ciobanu. Acesta a mai spus cã, în urma celor douã runde de întîlniri avute cu guvernanþii, reprezentanþii marilor confederaþii sindicale, care au scos în stradã mii de sindicaliºti, ce au solicitat condiþii decente de trai, s-a ajuns la concluzia cã în România salariul minim este de 97 de euro. Salariul minim pe economie era de 180 de euro, la salariaþii din ultimul eºalon de þãri care au aderat la Comunitatea Europeanã, respectiv Ungaria, Cehia, Letonia, Lituania, lucru de altfel recunoscut ºi de Guvern. „Spuneam cã, noi, sindicatele am solicitat ºi drepturi pentru celelalte categorii defavorizate din România, ÃŽn primul rînd am cerut creºterea nivelului punctului de pensie de la 0,30 la 0,45% din salariul brut pe economie, dar mai ales aplicarea unitarã a Legii pensiilor, în funcþie de pregãtirea ºi vechimea celui care iese la pensie. Nu mai putea asista ºi accepta sã vedem cum se chinuie pãrinþii noºtri, care au muncit o viaþã de om la construcþia acestei þãri, sã supravieþuiascã cu pensii de mizerie. Stau în apartamente neîncãlzite, mor de foame ºi de frig, mor la cozi la farmacie, pentru a-ºi asigura «porþia lunarã» de viaþã, în timp ce alte categorii sociale privilegiate, din clasa politicã româneascã sau din justiþie au pensii de peste 70 de milioane de lei“, a mai spus Gheorghe Ciobanu. Sindicaliºtii au mai solicitat îmbunãtãþirea cadrului legislativ de aºa naturã încît sã asigure obligativitatea respectãrii întrunirii comisiilor de dialog social, dar, în special, înlãturarea caracterului pur formal al acestora, în sensul respectãrii reciproce a acordurilor bilaterale stabilite între partenerii sociali. „Chestiunile de ordin social, privitoare la bolile profesionale ºi riscurile de accidente în muncã, sînt lucruri extrem de delicate, care încordeazã relaþiile între partenerii sociali. S-a solicitat îmbunãtãþirea legislaþiei muncii, în sensul stabilirii unor obligaþii ale angajatorilor, în cazul îmbolnãvirii salariaþilor de boli profesionale sau în cazul accidentelor de muncã. Un salariat munceºte, de exemplu, ca un sclav, într-un loc de muncã periculos. Dacã acesta face o boalã profesionalã sau se accidenteazã, se pensioneazã pe caz de boalã, fiind obligat sã trãiascã din pensii de mizerie, dupã ce a lucrat într-o întreprindere zeci de ani“, a mai spus Gheorghe Ciobanu. Liderii sindicali de la Roman au solicitat sprijin de la FMM în vederea obligãrii patronatului sã respecte legislaþia în domeniul muncii ºi a respectãrii clauzelor sociale ale contractelor de privatizare. Sindicaliºtii cred cã se impun demersuri, urgente, de desecretizare a clauzelor de privatizare ale societãþilor, care „leagã de mîini ºi de picioare sindicatele“, în a cunoaºte dacã patronatele respectã sau nu aceste clauze. ÃŽn opinia sindicaliºtilor în spatele privatizãrilor din România s-au ascuns, de multe ori afaceri oneroase, ale diverselor guvernãri, sub care s-a privatizat o întreprindere sau alta sau chiar lucruri mai grave legate de spãlãri de bani, ca în cazul vînzãrii Polirom Roman, datã lui Mihai Nasture, cumnatul lui Omar Haysamm. Direcþia post-privatizare din cadrul AVAS, spune Gheorghe Ciobanu, se ascunde, sistematic, în spatele scuzei cã aceste clauze sînt confidenþiale.
|
Autentificare
