Viaţă fără stomac

• o femeie de 63 de ani a rămas fără stomac, în urmă cu opt ani, în urma unui cancer gastric • de atunci, victima a urmat cu stricteţe regimul prescris de medici, bazat pe lapte şi pîine veche • chirurgul romaşcan Dan Arvătescu susţine că asemenea operaţii se practică rar în spitalele din oraşele mici

Maria Sava, în vîrstă de 63 de ani, din comuna Trifeşti, trăieşte, de opt ani, fără stomac, deoarece nu a acceptat să fie operată în momentul în care a fost diagnosticată cu ulcer. La vremea respectivă, medicii romaşcani i-au spus femeii că singura alternativă să supravieţuiască este operaţia. Încă în urmă cu 30 de ani, aceasta a fost sfătuită de medici să se opereze, din cauza unui ulcer, iar femeia a refuzat, deoarece îi era o teamă cumplită de bisturiu. Mamă a cinci copii şi obişnuită cu munca, femeia nu a dat prea mare importanţă bolii. Aceasta pînă în anul 1998, cînd durerile cumplite au adus-o la medic. „Îmi aduc aminte, ca şi acum, că mă simţeam tot mai rău, pe zi ce trecea. Parcă îl văd pe domnul doctor Arvătescu, medicul care m-a operat, că m-a consultat şi mi-a spus că am o boală gravă de stomac. Mi-a zis atunci că operaţia era singura soluţie pentru a rămîne în viaţă. Cînd am auzit de operaţie, «mi s-a pus un nod în gît», pentru că îmi era o teamă cumplită de «cuţit». Am avut probleme cu stomacul de tînără. Încă în urmă cu 30 de ani, cînd nu se înfiinţase Spitalul nou, medicii romaşcani m-au sfătuit să mă operez. Ţin minte că am mers şi la Bacău, unde doctorii mi-au spus că, dacă nu intru «la cuţit», nu voi trăi mai mult de cinci ani. Am înghiţit pastile, dar n-am vrut să mă operez nici în ruptul capului, pînă în urmă cu opt ani, cînd am ajuns la Urgenţă. Domnul doctor Arvătescu m-a operat atunci şi mi-a spus că trebuie să ţin regim, cu sfinţenie. Orice aliment interzis mi-ar fi pus viaţa în pericol, pentru că am rămas fără stomac, din cauza bolii nemiloase“, a povestit Maria Sava. Dacă la început i-a fost mai greu cu regimul prescris de medici, aceasta s-a obişnuit cu timpul. Paşte, Crăciun, sau altă sărbătoare, femeia n-a făcut nici o clipă rabat de la indicaţia medicilor. De la ce nu s-a putut abţine au fost însă... muncile agricole. Lapte cu griş, cu fidea sau lapte fiert, ouăle moi şi pîinea veche sînt singurele alimente pe care Maria Sava le consumă de opt ani şi totul a mers bine. Asta pînă în urmă cu doi ani, cînd a ajuns din nou la spital, de această dată din cauza unei ocluzii intestinale. „În 2004, am ajuns din nou «la cuţit». Parcă m-a pedepsit Dumnezeu, să trec printr-o a doua operaţie. Am depăşit cu bine şi «cumpăna» asta. Îmi amintesc doar că medicii mi-au spus că, dacă întîrziam să vin la spital, puteam să mor. Numai credinţa în Dumnezeu m-a ajutat să depăşesc cu bine toate obstacolele. Am muncit o viaţă întreagă la Colectiv, «am ştiut şi ce-i voia şi ce-i nevoia». Soţul meu a murit în anul în care am fost operată. Sigurul sprijin pe care îl am este de la copii, însă eu am căsuţa şi grădina mea, pe care o muncesc aşa cum pot. Copiii au şi ei familiile lor şi nu vreau să le fiu o povară. Am şapte nepoţi şi, de fiecare dată cînd am fost în spital, m-au vizitat. Săptămîna trecută, ca un făcut, am ajuns din nou la spital şi pe masa de operaţii. De data aceasta, mi se desprinsese operaţia, medicii mi-au spus că am făcut eventraţie. Am scăpat cu bine şi de data asta. Toţi vecinii mei şi cei care mă cunosc se miră cum pot trăi doar cu lapte, ouă şi pîine învechită. Nu beau nici măcar suc sau apă minerală, darămite alcool. Cînd simt nevoia să mănînc carne, o fierb şi-o dau prin maşina de tocat. M-am obişnuit cu regimul. Ce-i drept, am stat o dată internată în spital, în urmă cu cîţiva ani, cînd am făcut nişte vitamine, pentru că eram slăbită. Ultima dată, domnul doctor Arvătescu s-a bucurat cînd a văzut că-mi merge bine. Mă rog, cît se poate după boală. Puteam să fiu de mult «oale şi ulcele». Acum mă simt bine şi aştept să plec acasă“, a mai spus Maria Sava. Doctor Dan Arvătescu, şeful Secţiei chirurgie, cel care a operat-o pe femeie, a declarat că este vorba despre un caz rar şi genul acesta de operaţii, de extirpare a stomacului, se fac doar în marile clinici universitare. „Este, într-adevăr, un caz interesant. Femeia a fost operată prin anul 1998, în urma unui cancer gastric. I s-a făcut gasterectomie totală. Femeia nu mai are stomac, esofagul comunică direct cu duodenul. E o operaţie foarte rară în oraşele mici, fiind una dintre «marile intervenţii chirurgicale», care, de obicei, se realizează în clinicile universitare. În anul 2004 s-a reintervenit pentru o ocluzie intestinală, operaţie dificilă şi atunci, însă fără detereminări secundare. În prezent, aceasta se află în spital, după o eventraţie postoperatorie. Iată că au trecut opt ani şi femeia se simte bine“, a declarat doctor Dan Arvătescu.