Afaceri cu plante
Cultura plantelor medicinale reprezintã, pentru producãtorii agricoli, un domeniu nou, care, se pare, este ºi profitabil, dupã cum reiese din constatãrile specialiºtiilor de la Agenþia de Plãþi ºi Intervenþii în Agriculturã (APIA) Roman, care au menþionat cã existã, la Secuieni, o singurã cerere de subvenþionare a acestei culturi. Faptul este inedit, în sensul cã, în prezent, cele mai bine vãzute plante ar fi cele cele cu producþii mari, respectiv sfecla de zahãr, soia ºi grîul. Inginerii agricoli au menþionat cã, din cauza noilor prevederi legate de acordarea sprijinului bãnesc, tot mai mulþi fermieri s-au orientat cãtre culturile cuprinse, încã, pe listele de subvenþii, chiar dacã unele dintre acestea nu sînt tradiþionale în zona Romanului. Pe lîngã plantele medicinale, o altã curiozitate este legatã de cultura legumelor, unde, dintre numeroºii producãtorii, doar cei din Cordun s-au gîndit cã le vor prinde bine niºte bani de la stat, respectiv 80 milioane de lei. La sectorul „vegetal“, aºa cum era ºi de aºteptat, cea mai mare „atracþie“ pentru beneficiarii de subvenþii o are cultura sfeclei de zahãr, la care, pe întreaga zonã, existã 450 de solicitãri. Comuna Trifeºti este cea care deþine primul loc la numãrul cultivatorilor de sfeclã, cu 49 de solicitãri. O altã culturã foarte bine agreatã este soia nemodificatã genetic. La Secuieni existã mai multe societãþi agricole, mici, dar care sînt axate pe aceastã culturã ºi au solicitat sume importante pentru susþinerea afacerilor. Cei 16 angajaþi ai APIA, care au în resposabilitate 21 de comune arondate municipiului Roman, au întocmit un bilanþ de activitate ºi s-a constatat cã, de la începutul anului, comuna Trifeºti este pe primul loc în ceea ce priveºte solicitatea de subvenþii, cu circa patru miliarde de lei. Pe locul al doilea se claseazã comuna Secuieni, cu 3,1 miliarde lei ºi apoi Dulceºti, cu 162 milioane de lei. La „antipozi“ este comuna Gîdinþi, care, pînã în prezent, nu primeºte nici un ajutor de la stat. „ÃŽn aceastã comunã, nici un gospodar nu a cerut acordarea de subvenþii. Probabil, nu au fost popularizate prea bine modalitãþile prin care se acordã aceste ajutoare. De aceea, angajaþii noºtrii vor duce, pe viitor, o campanie mult mai intensã de informare. Tot ca o noutate, în comuna Boghicea existã nouã producãtori agricoli individuali, care au completat cererile, în valoare de 40 milioane, fiind pentru prima datã cînd se întîmplã aºa ceva acolo. ÃŽn aceeaºi situaþie mai sînt ºi comunele Vãleni, cu nouã solicitãri pentru 89 milioane lei, ºi Stãniþa, cu 20 de solicitãri, în valoare de 98 milioane lei“, a declarat inginer Luminiþa Iordãchescu, coordonator al APIA Roman. Aceasta a þinut sã mai precizeze cã, la sectorul zootehnic, cel mai „prost“ vizavi de solicitarea subvenþiilor stau apicultorii. ÃŽn întreaga zonã existã doar un singur beneficiar, din Trifeºti.
|