Cu uratul

La Crăciun cînd tăia tata caloriferul si-l pîrlea si-l opărea, si-l învălea iute cu paie de-l înădusea, eu îi încălecam elementii bucuros nevoie mare, stiind că o să-i vîndă pe bani buni la tîrg. Tata îi ducea în obor, se tocmea si din paralele pe care mi le da, eu cumpăram pocnitori si petarde, s-apoi vai de urechile mamei. Odată, de Sfîntul Vasile, ne prindem noi vreo cîtiva gagii din sat, ca să mergem cu plugul, căci eram si eu mărisor acum si începusem a bate discotecile. Si în Ajunul Sfîntului Vasile, toată ziua am stat pe capul tatei să-mi facă si mie o portavoce ca la grevisti, ori de nu, batră un harapnic cum văzusem pe video în filmele cu sadomasochisti.
- Doamne, ce harapnic ti-oi da eu tie, zise tata de la o vreme. N-ai ce mînca la casa mea? Vrei să te busească cei handralăi pedofili prin omăt? Acusi te descalt!
Văzînd eu că mi-am aprins babacii în cap, am sterpelit-o de acasă. Si nu stiu cum s-a întîmplat, dar nici unul din panchistii mei nu avea clopot. Talanca mea o vîndusem la niste belgieni veniti cu ajutoare în Humulesti, care asa de bine ne-au ajutat, că într-o săptămînă au mîncat jumate din găinile din sat. În sfîrsit, facem noi ce facem si sclipuim de cole o chitară dezacordată, de ici o tobă de pe la nunti, mai un tignal de la politie, mai cu petardele mele... si pe după toacă si pornim pe la case. Si o luăm noi de la popa Oslobanu, tocmai din capul satului din sus, cu gînd să umblăm tot Humulestiul... Cînd colo, popa tăia cărtile la trunchi afară, învîrtind un pocheras cu Jenică clopotarul si doi diaconi pîclisiti cu care umblase cu Ajunul. Văzînd popa că ne asezăm sub geam si ne pregătim de urat, mîniat foc că nu i-o intrat asul la chintă, a început a trage cîteva nasteri îndesate si a zice:
- De-abia s-au culcat liberalii, după ce au citit sondajele si voi ati si început? Ia stati oleacă, blăstămatilor, să vă dau eu!
Noi, atunci, am sparlit-o la fugă mai ceva ca Gabriela Szabo. Iar el zvîrr! cu o sticlă goală de vodcă în urma noastră, căci era un om hursuz si pîclisit popa Oslobanu, de cînd îl dăduseră afară din PNL prins cu cinci cărti, cînd juca cu ăia mari din prefectură. Si din spaima aceea, am fugit noi jumătate de sat înapoi, fără să avem cînd să-i spunem popii: Drele pe podele si bureti pe pereti, /Pompieri pe scară si Gardă Financiară,/ Cîte pene pe cucosi, atîtia copii burduhosi,/ Cîti bani împrumutati, atîti copii handicapati...

„Dar parcă naiba vrăjeste pe panchistii mei“

- Măi! Al dracului venetic si ceapcîn de popă, zicem noi, după ce ne adunăm înghetati si spărieti ca la capacitate. Cît pe ce să ne ologească boaita cea îndrăcită, vede-l-am dus pe năsălie în campania electorală. Ferească Dumnezeu să fie toti candidatii la UE asa, că nu te-ai mai înfrupta cu nimica în vecii vecilor!
- Ei, amu, ce-i de făcut? întreabă Johnny al lui Gîtlan. Hai, să intrăm în ograda asta, la Bazil Anitei, că ne trece vremea stînd în mijlocul drumului ca sindicalistii tocmiti de partide. Si intrăm noi în ogradă, ne asezăm sub geamurile de termopan ca după obicei. Dar parcă naiba vrăjeste pe panchistii mei, cela nu bate toba că i-i frig, celuia că-i îngheată mîinile pe strune, vărul Mogorogea se punea de pricină că i-a înghetat fluierul, si numai ce nu-ti crăpa inima-n tine de necaz
- Ură tu, măi Chiriece - zic eu lui Goian - si noi să pufnim din gură, ca Vadim cînd cu acuzarea comunismului. Iar istialalti să strige: hăi! hăi!
Si-odată si începem. Si ce să vezi? Unde nu se ie hapsîna de nevastă a lui Bazil Anita cu nunceagul în mînă după noi, că tocmai exersa la arte martiale:
- Vai, lovi-v-ar kung-fu-ul să vă lovească, zice ea burzuluită grozav; dar cum se cheamă asta? În obrazul cui v-a învătat play-back-ul ăsta!
Atunci noi, la fugă, mai dihai ca la popa Oslobanu...
- Dar bun pocinog a mai fost s-aista, zicem noi, oprindu-ne în răscrucile drumului din mijlocul satului la semafoare, aproape de biserică. Încă una-două de-aistea si ne scot oamenii din Europa afară, de bine ce ne-au primit. Mai bine să mergem acasă. Si după ce ne arvonim noi si pe la anul, cu jurămînt să umblăm tăt împreună ca si coalitia DA, ne-am despărtit unul de altul răbegiti de frig si hămesiti de foame.
Si hai, fiecare pe la casa cui ne are, că mai bine-i pare...