 Fost secretar de stat, doborît de „sida cailor“
• nemteanul Ioan Agafitei este acuzat cã a santajat firmele exportatoare de cai, pentru a transporta la abatoare animalele bolnave de anemie infectioasã ecvinã, numitã si „sida cailor“ • pe de altã parte, Ministerul Agriculturii a sistat plata despãgubirilor cãtre proprietarii ai cãror cai au fost preluati de firmele intermediare, în aceastã situatie fiind peste 5.500 de oameni • Ioan Agafitei neagã acuzele care i se aduc • Nemteanul Ioan Agafitei, fostul sef al Autoritãtii Nationale Sanitar-Veterinare (ANSV), demis de cãtre ex-ministrul agriculturii, Gheorghe Flutur, în timpul crizei gripei aviare de anul trecut, se aflã în mijlocul unui scandal de proportii nationale.
Fostului secretar de stat în Ministerul Agriculturii i se aduc grave acuze privind modul în care a dirijat campania de eradicare a focarelor de „anemie infectioasã ecvinã“, boalã care mai este numitã si „sida cailor“. ÃŽntre acestea se numãrã faptul cã ar fi fãcut presiuni, abuzînd de functia detinutã, prin care a reusit sã interpunã, între tãrani si abatoarele autorizate, firme intermediare care ar fi obtinut profituri substantiale în urma exportului cãrnii cailor afectati de aceastã boalã. ÃŽn fapt, nu mîna de ajutor datã afaceristilor - majoritatea italieni - este aspectul pentru care Ioan Agafitei este arãtat ca principal vinovat, cît mai ales amploarea fenomenului social care a luat nastere de aici. Tãranii care au rãmas fãrã animale în bãtãturã ar fi trebuit despãgubiti de cãtre Ministerul Agriculturii, însã reglementãrile legale stipuleazã cã sprijinul financiar nu se acordã în cazul în care acestea au fost încredintate intermediarilor. ÃŽn consecintã, pãgubitii asteaptã în zadar, de cîteva luni, sã îsi primeascã banii pe animalele depistate „pozitive“ în urma analizelor fãcute de cãtre medicii veterinari.
Mentionãm cã „anemia infectioasã ecvinã“ (AIE) nu este transmisibilã la om, iar carnea provenitã de la animalele afectate de aceasta este bunã pentru consum.
Potrivit datelor furnizate de cãtre Corpul de Control al ministrului agriculturii, atinse de aceastã afacere de proportii au fost nouã judete - Maramures, Satu-Mare, Arad, Bihor, Sibiu, Caras-Severin, Teleorman, Covasna si Harghita. Au fost sacrificati peste 6.300 de cai, iar în 5.500 de cazuri au fost folosite firme intermediare pentru ridicarea cabalinelor.
Acuze de santaj, dar si profituri uriase
Reprezentantii exportatorilor de cai în viu îl acuzã pe Ioan Agafitei cã i-ar fi santajat sã se transforme în transportatori de cabaline bolnave - avînd de eliminat, în total, circa 15.000 - de la proprietari la abatoarele autorizate, amenintîndu-i cã, în caz contrar, le va interzice sã mai facã export. Acesta ar fi folosit ca pretext - dar fãrã a prezenta documente în acest sens - faptul cã autoritãtile maghiare ar fi reclamat cã au fost descoperiti, în tranzit, cai exportati din România, bolnavi de AIE.
Patronii firmelor de profil sustin cã nu au avut altã variantã decît sã accepte propunerea fãcutã de cãtre Ioan Agafitei si cã ar fi primit si o listã a abatoarelor acreditate care functioneazã în tarã.
Pe de altã parte, însã, datele detinute de cãtre Ministerul Agriculturii aratã cã aproape toate firmele care s-au ocupat de exportul intermedierea si exportul de carne, ori de cai vii au patroni italieni, germani, francezi sau belgieni. Principala destinatie este Italia.
Cît de profitabil este exportul de carne de cal în tãrile europene? O asemenea afacere este foarte bãnoasã, luînd în calcul pretul cu care se vinde acest sortiment de carne pe piata externã: în Italia, un kilogram de antricot de cal se vinde cu 25 de euro. Cei care cumpãrã din România plãtesc 3-4 euro/ kg de carne, ori 2 euro pe carcasã.
La Neamt, liniste si... ceatã
Despãgubirile pentru animalele bolnave au fost sistate de cãtre Ministerul Agriculturii, ca urmare a faptului cã legislatia prevede cã beneficiarul plãtii trebuie sã fie proprietarul animalului. Dar, cei care, în final, s-au vãzut pãcãliti au ajuns doar titulari de dosare prin care au fost solicitate despãgubiri, proprietarii de drept ai animalelor devenind firmele intermediare. Or, legea interzice acordarea despãgubirilor cãtre intermediari.
Reprezentantii Directiei Sanitar-Veterinare Neamt sustin cã, în judet, nu sînt probleme. De boala numitã si „sida cailor“ sînt atinse, în medie, în fiecare an, cîte 45-50 de cabaline. ÃŽn 2006, 50 au contractat aceastã afectiune, cele mai multe cazuri înregistrîndu-se, în mod obisnuit, în zona Roman. „Primãvara, medicii veterinari fac analize de sînge la caii din gospodãrii. Pentru animalele bolnave, proprietarilor li se întocmesc dosare de despãgubire. Avem o masinã avizatã sanitar-veterinar pentru transportul acestora, ca si un om de încredere care se ocupã de strîngerea lor. Noi ducem caii bolnavi la abatorul de la Sfîntu Gheorghe, care este cel mai aproape. Dosarele au fost depuse la Directia Agricolã Neamt si nu au fost înregistrate probleme“, a declarat Constantin Lipan, purtãtorul de cuvînt al DSV Neamt.
De cealaltã parte, directorul Directiei Agricole Neamt, Liviu Bumbu, a subliniat cã, anul trecut, la institutia pe care o conduce au fost depuse dosare pentru despãgubirea a 14 proprietari care au rãmas fãrã 15 cabaline bolnave. „6 persoane au primit despãgubiri pentru 6 cai gãsiti cu anemie infectioasã, în valoare totalã de 177,2 milioane de lei. Au rãmas de despãgubit 8 oameni care au rãmas fãrã 9 cai - unul a trebuit sã renunte la douã animale. ÃŽn urma evaluãrilor fãcute, ei ar trebui sã primeascã o sumã totalã de 134 milioane de lei. Dar, prin actele normative apãrute în septembrie, au fost cerute noi acte la dosare, între care dovada cã animalele au ajuns la abator, raportul de sacrificare - emis de unitatea de abatorizare, ancheta epidemiologicã - eliberatã de DSV, ca si notificarea cãtre ANSV, privind existenta focarului de boalã. Aceste documente nu au fost cerute înainte. De aceea, am retrimis aceste dosare la DSV si se aflã, încã, în lucru“, a subliniat directorul Bumbu.
Ioan Agafitei se apãrã
Fostul sef al ANSV, Ioan Agafitei, sustine cã este pe nedrept acuzat cã ar fi implicat cu bunã stiintã „samsarii“ italieni în preluarea animalelor bolnave de la tãrani. El a afirmat cã eliminarea cailor afectati de anemie infectioasã a fost o cerintã expresã a Comisiei Europene, cã a primit indicatii în acest sens, cu date precise de aplicare, printr-o infogramã transmisã de forul european. „ÃŽn urma sesizãrilor transmise de autoritãtile ungare, privind depistarea cailor bolnavi în Vama Nãdlac, mi s-a spus foarte clar cã, dacã nu luãm mãsuri urgente, exportul cabalinelor din România va fi interzis. De asemenea, mi s-a cerut sã am întîlniri cu omologii din Italia si Ungaria pe aceastã temã. Ceea ce am si fãcut, dar numai strict la acest nivel“, a subliniat Ioan Agafitei. Acesta a adãugat cã s-a întîlnit, într-adevãr, cu patronii firmelor care fac exporturi de cai, dar cã nu a formulat amenintãri, ci le-a explicat situatia impusã de forurile europene si i-a rugat sã îl sprijine, întrucît termenul de îndeplinire a sarcinii impuse era foarte scurt: „Eram singur în fata a 20 de oameni de afaceri cu bani. Cum îmi puteam permite sã îi amenint? M-am gîndit, în primul rînd, la oamenii care nu aveau cu ce transporta animalele bolnave, neavînd abatoare pe raza judetelor de domiciliu. Noi nu dispuneam de mijloace, iar firmele ar fi putut sã ne ajute. Mai mult, abatoarele existente nu sacrificau mai mult de 4 cai pe zi. Nu ne puteam permite sã asteptãm atît de mult timp, cînd termenul limitã de rezolvare a problemei era 1 martie. Ar fi fost alternativa arderii cailor, dar ar fi însemnat, din partea noastrã, cheltuieli de trei ori mai mari. Asa, acestea ar fi fost reduse la jumãtate. Deodatã, însã, de la Ministerul Agriculturii nu s-a mai dorit alocarea despãgubirilor“.
Fostul sef al ANSV considerã, de asemenea, cã acest scandal pornit la nivel national reprezintã, de fapt, un atac al economicului asupra autoritãtilor prin care se urmãreste instaurarea dezordinii în acest domeniu, în România.
|
Autentificare
