Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
Calendar- Arhiva de Stiri Februarie 2007
LMMJVSD
   1234
567891011
12131415161718
19202122232425
262728    
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Judetul Neamt
 Video Production
 Cambridge
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Alte Titluri 1 Februarie 2007
Tipãreste articolul - Varianta pentru imprimantã Trimite acest articol unui prieten  prin email
Dor de Eminescu

Dor de Eminescu

Pentru rom�ni, ianuarie este luna �n care Dumnezeu si-a �ntors Fata c�tre noi, d�ruindu-ne Poezia. Cu Eminescu am intrat �n familia european�, iar opera lui, cu toate accentele ce tin de un context care ast�zi nu mai este actual, sau ni se pare c� nu mai este actual, cu Luceaf�rul si cu Doina, cu Scrisorile si cu Sonetele, cu �mp�rat si proletar si cu Rug�ciune, cu Ce-ti doresc eu tie, dulce Rom�nie si cu Rug�ciunea unui dac, cu Gloss� si cu Preot si filosof, ne poate fi un bun �ndreptar, dac� ne vom �nvrednici s� o recitim.
15 ianuarie 2007. La conacul de la Costisa, prin bun�vointa prietenei noastre Liliana, �l omagiem pe Eminescu, �ntr-un spectacol �n care copiii (elevi ai scoliii populare de art�) se �nt�lnesc cu maturii (membrii ai corului bisericii Sf. Gheorghe din Piatra Neamt). Sotia mea a g�ndit acest omagiu, sub titlul „Rom�ni crestini �ntru Eminescu“. �n timp si �n afara timpului, am fost purtati prin universul Eminescu, c�l�uz�, �ntru sl�vire, fiindu-ne poemul lui Valeriu Anania, scris dup� modelul acatistului, „Imn Eminescului“. Spectacolul a debutat abrupt, cu poezia „Doina“, a continuat cu imnul „C�nd a fost s� moar� Stefan“, �mbl�nzindu-ne apoi cu „Pe l�ng� plopii f�r� sot“, „Seara pe deal“, „Mai am un singur dor, dar si cu melodia sotilor Aldea- Teodorovici despre Eminescu. La final, poezia lui Nichita despre Eminescu („At�ta s� nu uitati c� el a fost un om viu, palpabil cu m�na, at�ta s� nu uitati, c� el a b�ut cu gura lui, c� avea pielea �mbracat� �n stof�. At�ta nu uitati c� el ar fi putut s� stea la mas� cu noi, la masa cinei celei de tain�. At�t s� uitati: c� el a tr�it �naintea noastr�, numai at�t, �n genunchi v� rog, s� uitati“).
�n sal�, paradoxal, un public omogen - iubitorii de Emineascu.
F�r� televiziuni, f�r� prezente oficiale, f�r� discursuri, Eminescu �ncepe s� ne locuiasc� bl�nd, adeverind, dac� mai era nevoie, spunerea lui Nichita: Sufletul sufletului nostru, Eminescu... Dup� aceast� cobor�re a lui Eminescu �n noi, gazda, generoas�, ne invit� la un pahar de vin de Cotnari (s� ne amintim faptul c�, aflat la Bolta Rece, lui Eminescu i se aduce o can� de Cotnari, hangiul spun�nd c� doi oameni au dreptul, �n Moldova, s� bea vinul de Cotnari, Stefan cel Mare si Mihai Eminescu). Cobor�m, si ciocnim paharele; duhul lui Eminescu ne locuieste �nc�; am sentimentul c�, pentru c�teva ore, acesti oameni si-au v�zut sufletul (�n sensul basmului pe care l-a �nchipuit Geo Bogza), c� s�nt mai buni acum, dec�t au fost �n momentul �n care au intrat �n sal�... Nu intereseaz� faptul c�, de m�ine dimineat�, ei vor rec�dea �n starea de anormalitate a vietii �n social; faptul c� Eminescu, rostindu-se prin noi, a reusit s�-i scoat� din ei �nsisi, proiect�ndu-i �n Sufletul lor (Sufletul sufletului nostru, Eminescu, rostea Nichita), tine, pentru cine stie s� vad� (nu ochiul trebuie deschis, spunea Nichita, ci vederea) de dimensiunea minunii. Ne-am minunat, de-a lungul unei seri �n si �ntru Eminescu...

Nepretuit tezaur

Ajuns acas�, am v�zut filmul realizat cu ocazia competitiei Mari Rom�ni (film excelent) si apoi, �n cadrul Jurnalului Cultural, pledoaria academicianului Dimitrie Vatamaniuc despre Eminescu, mai precis �ncercarea de a corecta erorile care, din ignorant�, s-au strecurat, de-a lungul acestei zile sacre a poporului rom�n, �n emisiunile despre Eminescu. Mai �nt�i asupra asa-zisei nebunii a poetului. Cum a fost posibil, se �ntreab� academicianul, ca diagnosticul pus de un profan �n ale medicinei (e vorba de a doua sotie a lui Slavici, la care Eminescu st�tea �n gazd�) diagnosticul de nebun (veniti si-l luati pe Eminescu, pentru c� a �nnebunit, scria �n biletul trimis lui Maiorescu), cum este posibil ca acest diagnostic s� fie luat de bun at�t de Maiorescu, c�t si de doctorul Sutu. Eminescu, afirm� Vatamaniuc, avea doar o depresie mai accentuat�, boal� pe care toti o avem �ntr-o mai mare sau mic� m�sur�); dovad� st� faptul c�, dup� ce si-a revenit, Eminescu poart� o corespondent� care nu las� s� se �ntrevad� �n spatele ei un om atins de o boal� psihic� si, mai mult, traduce si o gramatic� sanscrit�... Si pentru a l�muri si celelalte obiectiuni ale emisiunilor mass-media din cursul zilei, academicianul trimite la volumul al XV-lea, care �ncheie seria deschis� de Perpesicius. �nt�mplarea face s� am �n cas� acest volum. M� retrag �n camera mea si, aproape de miezul noptii, �ncep s�-l r�sfoiesc, av�nd sentimentul c� am acces la un tezaur nepretuit...
Volumul, �n format mare, dup� modelul editiei Perpesicius, are 1.470 de pagini. �n l�muriri asupra volumului, Petru Cretia si Dimitrie Vatamaniuc precizeaz�: �n prezentul volum (…) se afl� publicate toate textele din caietele manuscrise ale lui Eminescu care, fie c� nu si-au g�sit locul tematic �n volumele I - XIV si XVI, fie c�, din cauza prospect�rii incomplete a manuscriselor, au fost omise din volumele unde se cuveneau a fi publicate. De aici �mp�rtirea acestui volum �n dou� mari sectiuni: Fragmentarium si Adenda. (…) Cu acest volum (…) editarea integral� si critic� a scrierilor lui M. Eminescu ajunge la cap�tul ei, la peste o jum�tate de secol de la publicarea, de c�tre �ntemeietorul ei Perpessicius, a primului volum (1939). Consider�m �ns� c� aceast� editie, trecut� prin at�tea vicisitudini istorice, este numai o prim�, important�, etap� �n directia editiei definitive. Volumul, prin orizonturile pe care le deschide, este coplesitor; dac�, printr-un cataclism, s-ar pierde toat� opera eminescian�, afar� de acest volum, generatiile ce vor veni vor putea �nc� s�-l considere pe Eminescu omul deplin al culturii rom�nesti, sf�ntul preacurat al ghiersului rom�nesc, sum� liric� de voievozi, sufletul sufletului nostru...
Nu poate da m�rturie despre acest volum dec�t acela care, si numai pentru o clip�, l-a �mbr�tisat cu fiinta lui, l�s�ndu-se �mbr�tisat, la r�ndu-i. As putea s� reproduc aici cuprinsul lui, as putea s� enum�r citate, pagini, capitole. Nimic din toate acestea nu va putea sublini �nt�lnirea cu el; asa c�, dac� voieste cineva, s� ia �n palme volumul XV din seria operelor complete; adev�r gr�iesc vou�: veti fi r�spl�titi cu asupra de m�sur�...
Valeriu Anania a scris, asa cum am amintit �n r�ndurile de mai sus, o poezie despre Eminescu �n nou�sprezece c�nturi, dup� structura acatistului; poetul este numit Dor-de-Duc�, R�d�cin�, Prag Deschis, Nou Voivod, Om �ntreg, Vis-de-Tain�, Zbor Nestins, Dulce Chin, Poezie. Pe scheletul acestui poem, Daniela Iacob a g�ndit spectacolul care, �ntr-o luni sear� ne-a purtat �n universul Eminescu. Nu cred c� se poate o �ncheiere mai bun� pentru r�ndurile de aici, dec�t rememorarea unui fragment din acest poem.
Miruns� frunte. Logos �n treapta lui �nalt�/ Iluminat� stem�-n vecia unui neam/ Harism�-n dezn�dejdea sub care ne-nchinam Amurgului. Cu vii si mortii laolalt�/ Iesimu-ti �n nuntire prin sf�nt epitalam: bucur�-te-nfl�c�rare adunat�-ntr-o sc�nteie/ bucur�-te strop de rou� rev�rsat �n curcubee/ bucur�-te ram pe care stelele ciorchin roir�/ bucur�-te al�ut�-n zbor cu strunele spre lir�/ bucur�-te v�z l�untric ce-n auzul alb se-nscrie/ bucur�-te Poezie!/ bucur�-te-ntregul nostru ce prin secoli s-a tot fr�nt/ bucur�-te dorul p�inii de-a se-toarce �n cuv�nt/ bucur�-te ne-mp�rtirea inimii ce ni se-mparte/ bucur�-te bucurie din ad�nc si de departe/ bucur�-te cel ce-n moarte printr-o carte ni te dai/ bucur�-te-nvesnicirea Eminescului Mihai!
C�ndva vom �ntelege de ce - rotit suvoi -/ Urc�ndu-ne spre tine, ne pogor�m spre noi.

Articol afisat de 3795 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Dan IACOB)
Adaugã comentariul tãu la acest articol Comentarii la acest articol:
Ad�ugat de traktorist la data 01.02.2007 03:00
Nici o vorbulita
Nimic despre ideile comuniste a lui eminescu, despre sentimentul antisemitic, despre ingimfarea si boala de nervi, despre siphilis.

" zdrobiti orinduirea cea cruda si nedreapta
Cu gondole din bani publici ! "

Eminescu e bun la scoala. Invata scolaru' poezii pina ii vine acru.
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri Alte Titluri Stiri Alte Titluri
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Domenii premium
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totala sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective