Ne paste prohibitia

• posesorilor particulari de alambicuri le este fricĂŁ sĂŁ le mai foloseascĂŁ • conform noilor reglementĂŁri, acestia trebuie sĂŁ le declare si sĂŁ plĂŁteascĂŁ taxe, indiferent de cantitatea de alcool produsĂŁ •

O situatie curioasĂŁ se ĂŽnregistreazĂŁ, ĂŽn prezent, legatĂŁ de traditionala tuicĂŁ preparatĂŁ pe cont propriu si asta cu doar cĂŽteva zile ĂŽnainte de Sfintele SĂŁrbĂŁtori de Paste. Potrivit traditiei, fiecare gospodar care se respectĂŁ va cĂŁuta sĂŁ punĂŁ pe masĂŁ, pe lĂŽngĂŁ produse traditionale, miel, cozonaci si ouĂŁ rosii, si ceva de bĂŁut, de preferat natural, fie vin sau, mai bine, autohtona tuicĂŁ. Problema este cĂŁ alcoolul preparat ĂŽn gospodĂŁrie nu va mai putea fi procurat, deoarece, potrivit noului Cod Fiscal valabil din acest an, producĂŁtorii de rachiuri vor fi obligati sĂŁ achite statului „dijma“, clasica accizĂŁ, dar care nu este deloc micĂŁ. În plus, cei care au acasĂŁ alambicuri vor trebui sĂŁ meargĂŁ la administratiile financiare de care apartin si sĂŁ le declare, indiferent dacĂŁ le folosesc sau zac, prĂŁfuite, prin poduri. „Taxa pe cazan“ se ridicĂŁ la 375 euro pe hectolitru de alcool pur, valoare calculatĂŁ pentru cei care utilizeazĂŁ astfel de bĂŁuturĂŁ ĂŽn scop personal si este redusĂŁ la jumĂŁtate fatĂŁ de cĂŽt vor plĂŁti producĂŁtorii, particulari sau persoane juridice, care fabricĂŁ pentru comercializare. Mai pe ĂŽntelesul tuturor, sĂŁtenii care distileazĂŁ un singur litru de tuicĂŁ clasicĂŁ, de circa 40 grade tĂŁrie, vor plĂŁti statului 50.000 de lei, aproape jumĂŁtate din costul bĂŁuturii, bani ce vor fi dati dacĂŁ respectivii nu vor obtine mai mult de 50 litri. DacĂŁ „trag“ mai mult, peste 50 de litri, valoarea va fi calculatĂŁ la 750 euro pe hectolitrul de alcool pur. Pentru a-si scoate pĂŽrleala, acestia vor fi nevoiti sĂŁ umfle pretul produsului, dar cu riscul de a nu-l mai putea vinde. Multi dintre romascani vor prefera sĂŁ cumpere bĂŁuturĂŁ ieftinĂŁ si, dacĂŁ se poate, cĂŽt mai de calitate, asa cĂŁ vor apela tot la bodegile cu bĂŁuturi „fabricate“. În zona Romanului, ca de altfel ĂŽn ĂŽntreg judetul, nici un particular detinĂŁtor de cazan nu si-a declarat distileria, desi, asa cum se stie, la tarĂŁ existĂŁ un alambic cu serpentinĂŁ aproape ĂŽn fiecare casĂŁ. „Prima datĂŁ am aflat cĂŁ dacĂŁ facem doar pĂŽnĂŁ la 50 litri de tuicĂŁ nu vom plĂŁti nimic, dar, se pare cĂŁ, dupĂŁ noile intructiuni, si acestea vor fi impozitate. O altĂŁ trĂŁznaie a legiuitorului este legatĂŁ de obligativitatea de a ne ĂŽnregistra cu aceste cazane, chiar dacĂŁ nu le folosim. Am ĂŽnteles cĂŁ vor exista inspectori ce vor bate din poartĂŁ ĂŽn poartĂŁ si vor cĂŁutat alambicurile, iar cei care vor refuza sĂŁ spunĂŁ cĂŁ au, vor fi pĂŽnditi si vor primi amenzi grase dacĂŁ vor fi descoperiti. De obicei producem pentru consum propriu sau pentru rudele care ne mai cer de sĂŁrbĂŁtori. Produsul este foarte bun, nu este toxic si, ĂŽn plus, prin vĂŽnzarea unei cantitĂŁti de alcool ne scoteam cheltuiala cu lemnele consumate“, a declarat Mihai I., producĂŁtor agricol din comuna Icusesti. Acesta a mai precizat cĂŁ a discutat si cu alti vecini, care si ei „fabricĂŁ“ tuicĂŁ acasĂŁ, iar acestia au spus sĂŁ vor vinde cazanele, decĂŽt sĂŁ aibĂŁ probleme cu legea. Ei se tem cĂŁ vor fi pĂŽrĂŽti de alti gospodari, deoarece toti stiu cine face rachiu si cine nu.