MOARTE PENTRU VIATÃ
• pacientii aflati în moarte cerebralã sau stop cardiac ar putea deveni, automat, donatori de organe dacã în timpul vietii nu au refuzat, în scris, aceastã idee • refuzul ar trebui sã se gãseascã la medicul de familie • aceste prevederi sînt cuprinse într-un proiect de lege aflat în lucru la Agentia Nationalã de Transplant • acelasi proiect de act normativ prevede ca rudelor decedatului sã nu li se cearã acordul pentru prelevarea de organe destinate transplantului • Nemtenii care ajung la spital în moarte cerebralã sau stop cardiac ar putea deveni, automat, donatori de organe, fãrã ca familia sau rudele sã fie consultate în acest sens înainte de prelevare. Mai exact, orice nemtean, ca de altfel orice român care în cursul vietii nu a semnat un act prin care refuzã donarea de organe si tesuturi, dacã ajunge în moarte cerebralã poate sã fie considerat un potential donator, iar medicii îi pot preleva organele.
Îngrijorati de numãrul din ce în ce mai mic de donatori de organe, precum si de reticenta românilor în a-si da acceptul de a fi donatori post mortem, membrii Agentiei Nationale de Transplant din România (ANTR) au fãcut demersuri pentru legiferarea acordului prezumat, care presupune ca oricãrui individ aflat în moarte cerebralã sã i se poatã preleva organe în vederea transplantãrii, fãrã consimtãmîntul familiei sau al rudelor.
În momentul de fatã, existã doar un proiect în acest sens, iar înainte de a încerca sã îl transforme în act normativ, membrii ANTR l-au supus dezbaterii publice. Pe 20 aprilie 2007, se încheie dezbaterea lansatã în urmã cu un an si se va decide dacã este oportunã în acest moment, în România, modificarea felului în care se obtine acordul pentru prelevarea organelor sau tesuturilor de la un donator cadavru. Aceeasi institutie sustine cã, în tãrile europene, acest acord prezumat este legiferat si functioneazã în Olanda, Marea Britanie, Belgia, Portugalia, Austria, Spania, Norvegia, Suedia. Numai cã acolo familia este întrebatã înainte dacã îsi dã acceptul, ori dacã decedatul si-a exprimat, în timpul vietii, aceastã dorintã. Argumentul suprem al membrilor ANTR este acela cã inima, ficatul, si rinichii unei persoane sãnãtoase care a decedat pot salva alte vieti.
Pentru a creste numãrul de donatori, în pachetul legislativ al reformei din sistemul sanitar a fost introdus si titlul „Efectuarea prelevãrii si transplantul de organe, tesuturi si celule de origine umanã, în scop terapeutic“, unde, alãturi de donatorul cu moarte cerebralã, a fost adãugat si acela de decedat fãrã activitate cardiacã, de la care se pot preleva organe.
Presedintele Comisiei de Bioeticã din cadrul Colegiului Medicilor din România, doctor Vasile Astãrãstoaie, este unul dintre exponentii lumii medicale care considerã cã, dincolo de argumentul doctorilor legat de salvarea altor vieti, acordul prezumat este un act care dezumanizeazã si transformã omul decedat din subiect, în obiect. Bioeticienii spun cã dacã acordul prezumat pentru donarea de organe de la cei aflati în moarte cerebralã va intra în vigoare, vor declansa o campanie socialã de respingere a legii.
ANTR doreste sã ia în calcul varianta refuzului scris în timpul vietii, pãstrat la medicul de familie. La un moment dat, cînd toatã reteaua sanitarã va fi informatizatã, în cadrul Registrului National de Transplant, aflat în acest moment în constructie, se va putea putea constitui un Registru de Refuz. Documentul va cuprinde o serie de date accesibile publicului, spitalelor sau transplantologilor - informatii despre donatori si receptori, liste de asteptare etc.
În cazul donatorului cadavru, lucrurile sînt foarte complicate, începînd de la momentul declarãrii unei persoane decedate ca si posibil donator, pînã la prelevarea eventualelor organe sau tesuturi.
Conform Legii Transplantului, se defineste ca donator decedat fãrã activitate cardiacã persoana la care s-a constatat oprirea cardiorespiratorie iresuscitabilã si ireversibilã, confirmatã în spital de doi medici primari. De asemenea, se defineste ca donator decedat cu activitate cardiacã persoana la care s-a constatat încetarea ireversibilã a tuturor functiilor creierului.
Medicii nemteni, sceptici în ceea ce priveste transplatul de organe
Potrivit precizãrilor fãcute de cãtre doctor Aurelia Ciobanu, sefa sectiei Anestezie si Terapie Intensivã a Spitalului Judetean de Urgentã Neamt, la noi nu este posibilã, în acest moment, punerea în practicã a unui astfel de proiect, deoarece unitatea nu dispune de aparatura necesarã monitorizãrii stãrii organelor care ar putea fi prelevate de la persoanã aflatã în moarte cerebralã. Pentru a fi viabile si pentru a putea fi transplantate unui alt pacient, organele trebuie prelevate într-un anumit interval de timp, trebuie pãstrate în anumite conditii si transportate cît se poate de repede acolo unde se face transplantul. Referindu-se la aspectul moral al prelevãrii organelor destinate transplatului, acelasi medic este de pãrere cã este incorect sã nu se cearã acceptul familiei. Potrivit aceleiasi surse, care are calitatea de membru al Comisiei de Jurisdictie Profesionalã si Deontologie Medicalã din cadrul Colegiului Medicilor Neamt, specialistii care decid prelevarea de organe în scopul transplantului riscã oricînd sã fie acuzati de încãlcarea deontologiei profesionale. „Nu este de neglijat nici faptul cã se pot salva vietile altor persoane, dar sînt foarte multe aspecte de discutat“, sustine doctor Aurelia Ciobanu.
Aceeasi opinie o împãrtãseste si medicul internist Stelian Ghitã, managerul Spitalului Judetean de Urgentã Neamt. „Acesta este cel mai important aspect al problemei transplantului de organe si sper cã, odatã cu trecerea timpului, populatia va reusi sã accepte si sã înteleagã cã este pãcat ca oameni tineri care au familie, copii, sã moarã asteptînd în zadar un organ, precum ficatul sau un rinichi. Numai cã pentru a întelege aceste aspecte este nevoie de o mare dozã de altruism din partea oamenilor. ÃŽn problema de fatã, altruismul conteazã mai mult decît educatia, cultura sau inteligenta. Pe de altã parte, consider cã în aceastã problemã este esential dacã persoana de la care se doreste a se preleva organe si-a dat sau nu acordul în timpul vietii. Dacã ea nu a refuzat ideea ca dupã deces sã fie donator de organe în vederea tranplantului, atunci într-adevãr pãrerea rudelor nu are relevantã“.
Chirurgul Iosif Köszeghi, presedintele Colegiului Medicilor Neamt, considerã cã un foarte important rol, în ceea ce priveste schimbarea mentalitãtii oamenilor în legãturã cu acordul în vederea prelevãrii de organe dupã moarte, îl are Biserica.
„Ideea prelevãrii de organe si a transplantãrii lor va bulversa în acest moment multi români. Problema este spinoasã si stîrneste controverse, mai ales din punct de vedere al cadrului legal, care trebuie sã fie foarte bine pus la punct si sã confere sigurantã si corectitudine. Pe de altã parte, convingerile religioase, conservatorismul care decurge din acestea si care pentru multi va face trimitere la profanarea de cadavre, sînt si vor fi mult timp de aici încolo niste inamici redutabili ai ideii de prelevare de organe pentru transplant de la donatori decedati. Este adevãrat cã pentru cei apropiati ai persoanei decedate, în acele momente de soc pricinuit de pierderea cuiva drag, nu este foarte simplu sã accepte prelevarea unui organ care sã fie tranplantat într-un alt trup. Dar dacã am reusi sã depãsim niste prejudecãti si chiar stãri sufletesti de moment, atunci chiar am putea fi bucurosi cã o pãrticicã din aceea persoanã apropiatã nouã ar putea trãi într-un alt corp. Reprezentantii Bisericii au un rol foarte delicat si foarte important în întelegerea acestor fenomene. Credinta propovãduieste dragostea între oameni, care, pe lîngã multe altele, înseamnã generozitate, altruism, spirit si putere de sacrificiu“, a opinat doctorul Iosif Köszeghi, presedintele Colegiului Medicilor Neamt.
Conform datelor statistice existente, în 2006, în România au fost salvati peste 400 de oameni prin proceduri de transplant. Pe de altã parte, la ora actualã sînt înscrisi pe liste de asteptare peste 2.000 de bolnavi care sperã sã le fie salvatã viata prin transplantarea de rinichi, ficat sau chiar inimã.
În judetul Neamt, sînt luate în evidentã, în momentul de fatã, 22 de persoane care au beneficiat de transplant de organe. 16 dintre acestea sînt persoane cãrora li s-a efectuat transplant renal.
|
Autentificare
