Omagiu unui profesor „de partea literară“

La 19 aprilie 1847, vedea lumina zilei, la Tecuci, cel al cărui nume, pronuntat corect cu accentul pe cea de a doua silabă, avea să rămînă legat pentru totdeauna de meleagurile nemtene si care priveghează si astăzi, de pe soclul său de piatră, pridvorul casei de unde vedea lumina răsăritului întrupîndu-se deasupra Pietricicăi.
Casa de Cultură a Sindicatelor Piatra Neamt, Biblioteca Tehnică, Grupul Cultural „Petrodava“ si Asociatia Culturală „Pro Basarabia si Bucovina“ propune pentru luni, 30 aprilie 2007, ora 14, la Sala de lectură a Bibliotecii Tehnice, un colocviu dedicat celor trei importanti profesori si scriitori ai familiei Hogas: Calistrat Hogas, Aetiu Hogas si Sidonia Hogas. Calistrat Hogas si doi dintre urmasii săi - Aetiu si Sidonia - au fost importante personalităti culturale, integrate spiritualitătii nemtene.
Calistrat Hogas a întemeiat la Piatra Neamt, în 27 noiembrie 1869, pe cînd avea doar douăzeci si doi de ani, prima scoală secundară din Neamt, Gimnaziul comunal, pe baza căruia se va dezvolta Colegiul National „Petru Rares“ de astăzi. A fost aici profesor „de partea literară“ (română, latină, franceză, istorie, geografie, religie) si director pînă în 1886. Între 1891 si 1899, a fost profesor de limba română si director la Gimnaziul din Roman. Împreună cu sotia sa, Elena, fiica preotului C. Gheorghiu, si-a construit casa în care s-a retras după ce, în 1912, s-a pensionat din functia de profesor la Iasi. Privitor la finalitatea operei sale literare - nu întinsă, dar de aleasă calitate artistică si cu un bogat continut - el însusi mărturisea că doreste să aducă „o notă nouă în literatura românească“. Aceea de a „... îmbrînci literatura călătoriilor din drumul obiectiv, didactic si aproape geografic de pînă acum, pe drumul subiectiv pe care trebuie să meargă. „În toate călătoriile sale, Calistrat Hogas apare ca o emanatie, ca un spirit născut din asprele stînci ale Muntilor Neamtului si, prin comentariile sale, prin citatele din marii autori străini si români, el rămîne si aici“, asa cum sublinia Vladimir Streinu, profesor „de partea literară“.