TCE 3 Brazi - Tadis Agro, parteneriat pentru performanta

• 25 de utilaje moderne au fost puse la treaba de TCE 3 Brazi si Tadis Agro pentru a arata, practic, cum se pot obtine rezultate spectaculoase ĂŽntr-o ferma zootehnica • „Productia de ĂŽnalta calitate cere furaje de calitate, furajele de calitate necesita tehnologie. Nu se poate face furaj cu coasa“, a declarat dr. Vasile Pachiteanu, organizator din partea TCE 3 Brazi • „Ideea acestei manifestari este de a arata fermierilor o tehnologie completa pentru echiparea unei ferme“, a spus ing. Dan Goldis, directorul programului prezentat ieri •

Au apus vremurile ĂŽn care agricultura se facea cu coasa. Este concluzia desprinsa de agricultorii nemteni prezenti, ieri, la o demonstratie ĂŽn forta a tehnologiilor moderne care aduc rezultate deosebite la finalul unui sezon de munca ĂŽn agricultura. TCE 3 Brazi a organizat ĂŽn colaborare cu Tadis Agro o demonstratie practica pe tema „Utilaje si tehnologii moderne pentru producerea, distribuirea si manipularea furajelor de volum“. Evenimentul a avut loc ieri, la ferma TCE de la Zanesti, unde utilajele importate de Tadis si achizitionate de grupul de firme nemtean si-au dovedit din plin utilitatea si rentabilitatea. Agricultori si specialisti din domeniu din ĂŽntreg judetul, ba chiar de dincolo de granitele nemtene, au putut vedea cu ochii proprii 25 de utilaje la lucru, avantajele de a le avea la o ferma zootehnica, precum si noile tendinte ĂŽn domeniu. Tot ce intra ĂŽn termenul generic de „utilaje“ - de la tractoare Case, pĂŽna la masini Storti de dat furaje, utilaje pentru semanat sau ierbicidat, masini de cosit, de adunat sau de balotat, masini de administrat furaje - au fost prezentate la lucru. Tadis Agro SRL este importator exclusiv ĂŽn România pentru Case, Gregoire Besson, Waderstad, Sulky, Religiaux Frere, Blanchard, Krone, Storti, precum si importator Manitou, Geringoff si Kuhn. Exemplare din aceasta gama sĂŽnt ĂŽn folosinta TCE 3 Brazi.

Secretul productiei - hrana animalelor

Dr. Vasile Pachiteanu, organizator din partea TCE 3 Brazi, a explicat ĂŽn debutul demonstratiei ca temelia zootehniei este hrana animalelor. O ferma de 2.000 de taurine, cum este cea de la Zanesti, apartinĂŽnd TCE 3 Brazi, necesita minim un milion de euro investitie ĂŽn furaje. „Tineti minte de la mine, ca-s om batrĂŽn ĂŽn treaba asta, cresterea animalelor este o problema de reproductie, iar reproductia este o problema de politica alimentara. Fara cele doua notiuni - reproductie si nutritie - nimeni nu poate sa porneasca la drum ĂŽn acest bussiness extraordinar de greu care se numeste productie animaliera. Temelia este furajul“, a spus dr. Pachiteanu. Si de aici ideea prezentarii practice a tot ceea ce ĂŽnseamna productie de furaje pentru animale de ferma (vaci de lapte, vaci de carne, oi, porci). „Ceea ce am organizat noi aici nu este o problema teoretica, nu e o problema de catedra. Este o problema de lucru practic. Întotdeauna am zis ca daca vrei sa arati oamenilor cum se face ceva, cum se face un grajd, cum se face un muls, trebuie sa le arati efectiv“, a explicat Vasile Pachiteanu. Si asta s-a facut ieri: a fost trecuta ĂŽn revista toata gama utilajelor care participa la programul de producere a furajelor la ferma TCE de la Zanesti, dupa care fiecare din masini a fost pusa la lucru efectiv ĂŽn cĂŽmp, pentru ca oamenii sa vada pe viu cum lucreaza. „Vreau sa retineti un lucru: nu se pot face azi productii mari de lapte decĂŽt prin furajare adecvata. Cerem productii mari, dar singurul secret este cel de a face mĂŽncare la aceste animale. Or, e greu sa produci furaje azi, de pe dealurile care sĂŽnt pline cu hasmatuchi, nu cu plante de cultura. A face furaje cu coasa, a face furaje dupa vechea noastra conceptie - ca fĂŽnul trebuie sa fie ĂŽnflorit - nu aduce productie, ne pastreaza la nivelul productiilor ineficiente din punct de vedere economic si nu vom avea putere sa traim pe seama productiilor animaliere“, a adaugat dr. Pachiteanu.

„Eu sĂŽnt responsabil de ce manĂŽnca animalul“

„Eu am avut o experienta trista ca medic veterinar stagiar ĂŽntr-o unitate de vaci ĂŽn care nutritia nu era privita cu ochi buni de catre specialistii agronomi. Mi s-a spus atunci ca medicul veterinar este responsabil de lapte, de pierderi la vitei, de afectiuni podale, de tot. Am zis ca daca e asa, eu trebuie sa fiu prima data responsabil cu ceea ce manĂŽnca animalul. Si asa m-am apucat de furaje care, repet, sĂŽnt elementele esentiale ĂŽn economia productiei de lapte si de carne. SĂŽnt foarte greu de facut. Între a face grĂŽu sau orz si a face lucerna, este clar mai usor sa faci grĂŽu si orz. Lucerna este foarte greu de facut si are nevoie de anumite tehnologii“, a mai spus Vasile Pachiteanu. TCE 3 Brazi a implementat la ferma de la Zanesti tehnologii moderne pentru producerea furajelor de volum, care se adreseaza rumegatoarelor, fie ele vite sau oi. Furajele de volum ĂŽnseamna fĂŽnul - de lucerna, de graminee sau amestec - ĂŽnseamna silozuri de porumb si ĂŽnseamna semifĂŽn - din iarba, din lucerna sau graminee. „E foarte interesant ca noi vorbim astazi de semifĂŽn, cĂŽnd ĂŽn lume se vorbeste de acum 40 de ani. Asta este. Eu m-am ĂŽntĂŽlnit cu acest produs pentru prima data ĂŽn Austria, acum 34 de ani, cĂŽnd fiecare crescator stia foarte bine cum sa faca siloz din iarba. Zona Neamtului are 60% pajiste, e zona de fĂŽneata. Dar oamenii nu stiu cum sa faca. Daca ar sti sa faca semifĂŽn, ar avea vacile de cinci ori mai bune decĂŽt acum. Aceeasi vaca, Joiana din ograda! Trebuie sa stii cum sa faci iarba, s-o transformi din fĂŽnul acela prost - cum ĂŽi zic eu BL-uri adica bete de lucerna - ĂŽn semifĂŽn. Sigur ca asta implica o tehnologie pe care trebuie s-o cunosti, implica un inoculant care trebuie introdus si care nu face altceva decĂŽt sa favorizeze fermentatia acido-lactica a silozului“, explica dr. Pachiteanu, adaugĂŽnd ca abia atunci rezultatul este un siloz de calitate, cu furaje de calitate. Iar asta face ca agricultorul sa nu mai astepte lunile august-septembrie ca sa mai coseasca niste iarba, si aceea cu flori bune pentru ceai.

Secretul lucernei

PĂŽna de curĂŽnd, se credea ca un hectar e de ajuns pentru a hrani o vaca producatoare de lapte. Astazi, cu ajutorul tehnologiilor moderne, hectarul hraneste doua vaci de lapte si nu din cele care dau 2.000 de litri de lapte, ci care dau 7.000 de litri. Vasile Pachiteanu explica de ce: „Pentru ca tehnologiile de producere a lucernei sĂŽnt altele si nu facem numai doua tone de fĂŽn, ci facem 15 tone de fĂŽn sau 40 de tone de semifĂŽn. Nu facem numai 15 tone de porumb siloz, ci 40 si, ĂŽn general, daca ai o vaca si produci furaje pentru ea, ĂŽti trebuie jumatate de hectar arabil pamĂŽnt bun. E mai usor de realizat fĂŽnul si semifĂŽnul. Lucerna are o tehnologie destul de greoaie si trebuie sa fii atent atunci cĂŽnd o faci. Noi nu facem lucerna ziua. E foarte important. Lumea nu stie, o baloteaza ziua, cĂŽnd e uscata, si ajunge sa dea la vaci numai bete fara frunze. Gresit! Ziua doar se coseste si se ravaseste. Celelalte actiuni se fac noaptea. Eu am ĂŽnvatat treaba asta acum 40 de ani la americani, ca nici eu nu stiam. Lucerna trebuie balotata pĂŽna sa cada roua. Dupa, nu mai are rost. Asta ĂŽnseamna sa pĂŽndesti de pe la 8 - 9 seara, cĂŽnd deja lucerna s-a muiat, dar este plina de frunza si uscata, si sa o balotezi. Atunci toata masa de frunze este acolo. CĂŽnd ĂŽncepe sa vina roua, otrava care nu trebuie bagata ĂŽn balot, opresti si continui ĂŽn a doua noapte. SĂŽnt niste amanunte foarte importante“.

Masini gigant pentru un kil de lucerna?

„Categoric“, raspunde dr. Pachiteanu, „Altfel nu se pot obtine 10 tone de lapte pe vaca. Fara utilajele acestea nu se poate face nimic. Cu coasa nu se mai poate, gata, salut! Într-un program modern nu se pot face furaje decĂŽt cu utilaje moderne, iar aici avem cele mai moderne utilaje, aduse de Tadis. Cu astfel de tehnologii, nici ploaia nu mai e o problema. Nu trebuie sa ne cainam de ploaie, ci sa facem tehnologiile adecvate“, a conchis dr. Pachiteanu. Dan Goldis, directorul programului din partea Tadis Agro SRL a fost de acord cu doctorul. ÎncĂŽntat de loc si de organizare, directorul Goldis a declarat: „Ideea acestei manifestari e de a arata fermierilor o tehnologie completa, de la A la Z, pentru echiparea unei ferme si de a arata noutatile si tendintele. Vom ĂŽncerca sa facem asta periodic, ca ĂŽn fiecare an sa venim cu noutati, sa prezentam ĂŽn fata fermierilor tot ceea ce ar putea sa fie ĂŽn ajutorul si ĂŽn folosul lor. Noi am observat, si nu este un comentariu critic, ca este crunta lipsa de informatii la nivelul fermierilor. Anul trecut, la pachetul de clienti pe care i-am avut, 60% din ei erau la prima achizitie de utilaj strain si le era foarte greu sa aleaga ce era bun“.