Monitorul de Neamt si Roman ziarul din judetul Neamt cu cei mai multi cititori
  Stiri azi     Arhiva     Cautare     Anunturi     Forum     Redactia  
AutentificareAutentificareInregistrare 
RSS News Feed - Monitorul de Neamt Retele Sociale si RSS
RSS - Monitorul de Neamt
Calendar- Arhiva de Stiri Iunie 2007
LMMJVSD
    123
45678910
11121314151617
18192021222324
252627282930 
Stiri pe e-mail - Newsletter Monitorul de Neamt Newsletter
Nume:
Email:
Links - Link-uri catre site-uri utile Link-uri
 Monitorul Neamt
 Judetul Neamt
 rochii.ro
 fantastic.ro
 sarcasm.ro
 helen.ro
 cojoc.ro
Optiuni Pagina Optiuni pagina
Adauga in Favorites Adauga in Favorites
Seteaza Pagina de start Seteaza Pagina de start
Tipareste pagina Tipareste pagina


























Monitorul de Neamt » Stiri Economie 28 Iunie 2007
Tipćreste articolul - Varianta pentru imprimantć Trimite acest articol unui prieten  prin email
TCE 3 Brazi - Tadis Agro, parteneriat pentru performanta

TCE 3 Brazi - Tadis Agro, parteneriat pentru performanta

• 25 de utilaje moderne au fost puse la treaba de TCE 3 Brazi si Tadis Agro pentru a arata, practic, cum se pot obtine rezultate spectaculoase īntr-o ferma zootehnica • „Productia de īnalta calitate cere furaje de calitate, furajele de calitate necesita tehnologie. Nu se poate face furaj cu coasa“, a declarat dr. Vasile Pachiteanu, organizator din partea TCE 3 Brazi • „Ideea acestei manifestari este de a arata fermierilor o tehnologie completa pentru echiparea unei ferme“, a spus ing. Dan Goldis, directorul programului prezentat ieri •

Au apus vremurile īn care agricultura se facea cu coasa. Este concluzia desprinsa de agricultorii nemteni prezenti, ieri, la o demonstratie īn forta a tehnologiilor moderne care aduc rezultate deosebite la finalul unui sezon de munca īn agricultura. TCE 3 Brazi a organizat īn colaborare cu Tadis Agro o demonstratie practica pe tema „Utilaje si tehnologii moderne pentru producerea, distribuirea si manipularea furajelor de volum“. Evenimentul a avut loc ieri, la ferma TCE de la Zanesti, unde utilajele importate de Tadis si achizitionate de grupul de firme nemtean si-au dovedit din plin utilitatea si rentabilitatea. Agricultori si specialisti din domeniu din īntreg judetul, ba chiar de dincolo de granitele nemtene, au putut vedea cu ochii proprii 25 de utilaje la lucru, avantajele de a le avea la o ferma zootehnica, precum si noile tendinte īn domeniu. Tot ce intra īn termenul generic de „utilaje“ - de la tractoare Case, pīna la masini Storti de dat furaje, utilaje pentru semanat sau ierbicidat, masini de cosit, de adunat sau de balotat, masini de administrat furaje - au fost prezentate la lucru. Tadis Agro SRL este importator exclusiv īn Romānia pentru Case, Gregoire Besson, Waderstad, Sulky, Religiaux Frere, Blanchard, Krone, Storti, precum si importator Manitou, Geringoff si Kuhn. Exemplare din aceasta gama sīnt īn folosinta TCE 3 Brazi.

Secretul productiei - hrana animalelor

Dr. Vasile Pachiteanu, organizator din partea TCE 3 Brazi, a explicat īn debutul demonstratiei ca temelia zootehniei este hrana animalelor. O ferma de 2.000 de taurine, cum este cea de la Zanesti, apartinīnd TCE 3 Brazi, necesita minim un milion de euro investitie īn furaje. „Tineti minte de la mine, ca-s om batrīn īn treaba asta, cresterea animalelor este o problema de reproductie, iar reproductia este o problema de politica alimentara. Fara cele doua notiuni - reproductie si nutritie - nimeni nu poate sa porneasca la drum īn acest bussiness extraordinar de greu care se numeste productie animaliera. Temelia este furajul“, a spus dr. Pachiteanu. Si de aici ideea prezentarii practice a tot ceea ce īnseamna productie de furaje pentru animale de ferma (vaci de lapte, vaci de carne, oi, porci). „Ceea ce am organizat noi aici nu este o problema teoretica, nu e o problema de catedra. Este o problema de lucru practic. Īntotdeauna am zis ca daca vrei sa arati oamenilor cum se face ceva, cum se face un grajd, cum se face un muls, trebuie sa le arati efectiv“, a explicat Vasile Pachiteanu. Si asta s-a facut ieri: a fost trecuta īn revista toata gama utilajelor care participa la programul de producere a furajelor la ferma TCE de la Zanesti, dupa care fiecare din masini a fost pusa la lucru efectiv īn cīmp, pentru ca oamenii sa vada pe viu cum lucreaza. „Vreau sa retineti un lucru: nu se pot face azi productii mari de lapte decīt prin furajare adecvata. Cerem productii mari, dar singurul secret este cel de a face mīncare la aceste animale. Or, e greu sa produci furaje azi, de pe dealurile care sīnt pline cu hasmatuchi, nu cu plante de cultura. A face furaje cu coasa, a face furaje dupa vechea noastra conceptie - ca fīnul trebuie sa fie īnflorit - nu aduce productie, ne pastreaza la nivelul productiilor ineficiente din punct de vedere economic si nu vom avea putere sa traim pe seama productiilor animaliere“, a adaugat dr. Pachiteanu.

„Eu sīnt responsabil de ce manīnca animalul“

„Eu am avut o experienta trista ca medic veterinar stagiar īntr-o unitate de vaci īn care nutritia nu era privita cu ochi buni de catre specialistii agronomi. Mi s-a spus atunci ca medicul veterinar este responsabil de lapte, de pierderi la vitei, de afectiuni podale, de tot. Am zis ca daca e asa, eu trebuie sa fiu prima data responsabil cu ceea ce manīnca animalul. Si asa m-am apucat de furaje care, repet, sīnt elementele esentiale īn economia productiei de lapte si de carne. Sīnt foarte greu de facut. Īntre a face grīu sau orz si a face lucerna, este clar mai usor sa faci grīu si orz. Lucerna este foarte greu de facut si are nevoie de anumite tehnologii“, a mai spus Vasile Pachiteanu. TCE 3 Brazi a implementat la ferma de la Zanesti tehnologii moderne pentru producerea furajelor de volum, care se adreseaza rumegatoarelor, fie ele vite sau oi. Furajele de volum īnseamna fīnul - de lucerna, de graminee sau amestec - īnseamna silozuri de porumb si īnseamna semifīn - din iarba, din lucerna sau graminee. „E foarte interesant ca noi vorbim astazi de semifīn, cīnd īn lume se vorbeste de acum 40 de ani. Asta este. Eu m-am īntīlnit cu acest produs pentru prima data īn Austria, acum 34 de ani, cīnd fiecare crescator stia foarte bine cum sa faca siloz din iarba. Zona Neamtului are 60% pajiste, e zona de fīneata. Dar oamenii nu stiu cum sa faca. Daca ar sti sa faca semifīn, ar avea vacile de cinci ori mai bune decīt acum. Aceeasi vaca, Joiana din ograda! Trebuie sa stii cum sa faci iarba, s-o transformi din fīnul acela prost - cum īi zic eu BL-uri adica bete de lucerna - īn semifīn. Sigur ca asta implica o tehnologie pe care trebuie s-o cunosti, implica un inoculant care trebuie introdus si care nu face altceva decīt sa favorizeze fermentatia acido-lactica a silozului“, explica dr. Pachiteanu, adaugīnd ca abia atunci rezultatul este un siloz de calitate, cu furaje de calitate. Iar asta face ca agricultorul sa nu mai astepte lunile august-septembrie ca sa mai coseasca niste iarba, si aceea cu flori bune pentru ceai.

Secretul lucernei

Pīna de curīnd, se credea ca un hectar e de ajuns pentru a hrani o vaca producatoare de lapte. Astazi, cu ajutorul tehnologiilor moderne, hectarul hraneste doua vaci de lapte si nu din cele care dau 2.000 de litri de lapte, ci care dau 7.000 de litri. Vasile Pachiteanu explica de ce: „Pentru ca tehnologiile de producere a lucernei sīnt altele si nu facem numai doua tone de fīn, ci facem 15 tone de fīn sau 40 de tone de semifīn. Nu facem numai 15 tone de porumb siloz, ci 40 si, īn general, daca ai o vaca si produci furaje pentru ea, īti trebuie jumatate de hectar arabil pamīnt bun. E mai usor de realizat fīnul si semifīnul. Lucerna are o tehnologie destul de greoaie si trebuie sa fii atent atunci cīnd o faci. Noi nu facem lucerna ziua. E foarte important. Lumea nu stie, o baloteaza ziua, cīnd e uscata, si ajunge sa dea la vaci numai bete fara frunze. Gresit! Ziua doar se coseste si se ravaseste. Celelalte actiuni se fac noaptea. Eu am īnvatat treaba asta acum 40 de ani la americani, ca nici eu nu stiam. Lucerna trebuie balotata pīna sa cada roua. Dupa, nu mai are rost. Asta īnseamna sa pīndesti de pe la 8 - 9 seara, cīnd deja lucerna s-a muiat, dar este plina de frunza si uscata, si sa o balotezi. Atunci toata masa de frunze este acolo. Cīnd īncepe sa vina roua, otrava care nu trebuie bagata īn balot, opresti si continui īn a doua noapte. Sīnt niste amanunte foarte importante“.

Masini gigant pentru un kil de lucerna?

„Categoric“, raspunde dr. Pachiteanu, „Altfel nu se pot obtine 10 tone de lapte pe vaca. Fara utilajele acestea nu se poate face nimic. Cu coasa nu se mai poate, gata, salut! Īntr-un program modern nu se pot face furaje decīt cu utilaje moderne, iar aici avem cele mai moderne utilaje, aduse de Tadis. Cu astfel de tehnologii, nici ploaia nu mai e o problema. Nu trebuie sa ne cainam de ploaie, ci sa facem tehnologiile adecvate“, a conchis dr. Pachiteanu. Dan Goldis, directorul programului din partea Tadis Agro SRL a fost de acord cu doctorul. Īncīntat de loc si de organizare, directorul Goldis a declarat: „Ideea acestei manifestari e de a arata fermierilor o tehnologie completa, de la A la Z, pentru echiparea unei ferme si de a arata noutatile si tendintele. Vom īncerca sa facem asta periodic, ca īn fiecare an sa venim cu noutati, sa prezentam īn fata fermierilor tot ceea ce ar putea sa fie īn ajutorul si īn folosul lor. Noi am observat, si nu este un comentariu critic, ca este crunta lipsa de informatii la nivelul fermierilor. Anul trecut, la pachetul de clienti pe care i-am avut, 60% din ei erau la prima achizitie de utilaj strain si le era foarte greu sa aleaga ce era bun“.

Articol afisat de 6618 ori  |  Alte articole de acelasi autor  |  Trimite mesaj autorului
(Dana OSTAHIE)
Adaugć comentariul tću la acest articol Comentarii la acest articol:
Nu existć nici un comentariu la acest articol
Stiri Locale Stiri Locale
Stiri Economie Stiri Economie
Stiri Social Stiri Social
Stiri Sport Stiri Sport
Stiri Politica Stiri Politica
Stiri Sanatate Stiri Sanatate
Stiri, informatii, cursul valutar, datele meteo, horoscop, discutii, forum.
Webdesign by webber.ro | Premium UK domain names
©2003-2006 Drepturile de autor asupra intregului continut al acestui site apartin in totalitate Grupul de Presa Accent SRL Piatra Neamt
Reproducerea totalĆ£ sau partiala a materialelor este permisa numai cu acordul Grupului de Presa Accent Piatra Neamt.
Grupului de Presa Accent SRL - societate in insolventa, in insolvency, en procedure collective