 SECETÃ LA MÃNÃSTIRE
• Varatecul a ramas fara apa • pompierii au dus 27.000 de litri care ajung, cu restrictii, doua zile • captarea nu a mai secat niciodata de 30 de ani • cazarile la lacasul de cult sînt restrictionate • de joi, se racoreste si sînt posibile ploi • Ministerul Mediului a alocat fonduri pentru forarea unor puturi de adîncime în judet • adîncimea acestora se apreciaza ca va fi între 30 si 50 de metri • costurile vor fi de circa 1,32 milioane de euro • Manastirea Varatec a ramas fara apa, pentru prima data în ultimii 30 de ani de cînd dateaza captarea de apa de 100 de metri cubi care alimenteaza lacasul de cult. Maicile au apelat la ajutorul pompierilor care au dus trei masini de apa, în total 27.000 de litri. ÃŽn lipsa acuta, apa din cisterne este folosita si la gatit, deoarece, desi pare o cantitate impresionanta, nu ajunge decît pentru o zi, cel mult doua, daca se fac restrictii severe. De mentionat este faptul ca Manastirea Varatec detine o captare de munte, care nu a secat niciodata pîna acum, desi are o vechime de 30 de ani si a deservit nu numai maicile si gospodaria pe care acestea o detin, ci si o parte dintre sateni. „Am apelat la ajutorul pompierilor, care prin bunavointa lor ne-au adus trei masini de apa. Nu este neaparat menajera, o folosim daca trebuie si la gatit sau chiar la baut, deoarece este pentru prima data cînd bazinul nostru de apa a secat. Uneori, faceam economie drastica si se mai aduna apa în bazin, dar acum nu mai este de unde, nici într-o saptamîna nu se mai aduna. Ar trebui sa facem un nou foraj, pentru o alta sursa de apa, iar pînza freatica este la 40 de metri. Cu greu cei 27.000 de litri ne ajung o zi, cel mult doua. Deocamdata, restrictionam cazarile pentru turisti, adica îi anuntam care este situatia si care vrea sa ramîna asa, stie macar despre ce este vorba. Am facut procesiuni, liturghii si speram sa ploua, sa fie apa pentru toata lumea. Este a patra oara cînd am apelat la pompieri si de fiecare data ne-au ajutat. Sînt cam trei saptamîni de cînd ne confruntam cu astfel de necazuri, dar acum este cel mai rau“, a declarat maica stareta Iosefina de la Manastirea Varatec. De mentionat este faptul ca la Varatec sînt 450 de maici, la care se mai adauga circa 1.000 de turisti care vin zilnic în vizita. Gospodaria este mare, cu 300 de oi si 20 de vaci. Si prognozele nu sînt deloc îmbucuratoare. Metorologii ne averizeaza ca mai sînt doua zile de foc, azi si mîine, iar de joi se anunta o scadere a temperaturilor si sînt posibile ploi. ÃŽn prima parte a intervalului, vremea va fi calduroasa dupa-amiaza. Cerul va fi variabil, cu înnorari dupa-amiaza si în cursul noptii, în nord si în zona de munte. Local se vor semnala ploi ce vor avea si caracter de aversa însotite de descarcari electrice. Temperaturile minime vor fi cuprinse între 15 si 20 de grade, iar maximele vor fi între 30 si 35 de grade azi si 28-35 de grade miercuri. Joi, 5 iulie 2007, vremea se va raci si va fi în general instabila. Cerul va fi mai mult noros si pe spatii extinse, mai ales în jumatatea de nord a Moldovei, se vor semnala ploi ce vor avea caracter de aversa însotite de descarcari electrice, izolat fiind posibila grindina. Vîntul va sufla slab la moderat din nord, cu intensificari locale pîna la 60 de kilometri pe ora. ÃŽn zona montana înalta vîntul va fi moderat cu intensificari de pîna la 80 de kilometri pe ora. Temperaturile minime se vor situa între 11 si 16 grade, iar maximele vor fi între 21 si 27 de grade. „Diferenta de temperatura între zi si noapte este cam de 15 grade. Dimineata avem minime între 12 si 15 grade, iar la prînz, între 28-32 de grade. Nu am avut, însa, nici o noapte tropicala, adica în care temperatura sa nu scada sub 20 de grade. Este mai usor de suportat si ne ajuta faptul ca, si daca sînt temperaturi mari, umiditatea e scazuta“, a declarat Ioan Rancea, seful Statiei Meteo Piatra Neamt.
442 de foraje de mare adîncime pentru rezerva de apa
Scaderea nivelului pînzei freatice în tot mai multe zone din partea de est a judetului a determinat autoritatile sa puna la punct un proiect în baza caruia în fiecare comuna sa se realizeze cel putin un foraj de adîncime, din care sa se poata lua apa cu cisterna în caz de seceta prelungita. Ieri, la sediul Prefecturii, s-au adunat toti membrii Comandamentului pentru Situatii de Urgenta si au discutat despre ceea ce trebuie facut pentru ca, în cazul în care în judet nivelul pînzei freatice va scadea în continuare si tot mai multe fîntîni vor seca, populatia sa nu sufere din lipsa apei. ÃŽntrunirea a avut loc dupa ce joi, 28 iunie, de la Ministerul Mediului a ajuns în teritoriu o radiograma în baza careia se cerea „asigurarea unor surse suplimentare de alimentare cu apa în localitatile afectate de scaderea nivelului pînzei freatice“. ÃŽn aceeasi radiograma se cerea stabilirea listei unitatilor administrativ-teritoriale în care se impune realizarea respectivelor foraje de mare adîncime. Pentru ca nu prea a fost timp sa se raspunda la radiograma, conducerea Inspectoratului pentru Situatii de Urgenta a trimis SMS-uri primarilor, prin care i-a anuntat ca au de dat un semn la faxul în care li se solicita mentionarea numarului de puturi care trebuie realizate în comunele pe care le conduc. ÃŽn Neamt, astfel de surse de apa trebuie realizate în special în comunele de la hotarul cu judetele Iasi si Vaslui. Prefectul Toader Mocanu a declarat ca dupa aprecierile primarilor si evaluarile facute de membrii Comitetului pentru Situatii de Urgenta, în judet vor fi realizate circa 442 de foraje de mare adîncime. Trei primari au exagerat cînd a fost vorba de precizarea numarului de puturi care se impune a fi sapate în comunele lor - la Rediu s-au cerut 70, la Bodesti - 37, iar la Timisesti - 30.
3.000 de euro de put
Ministerul Mediului a alocat pentru asigurarea unei astfel de retele de alimentare cu apa, în caz de nevoie, peste o suta de milioane de euro la nivelul întregii tari. Cum cererile primarilor au depasit cu mult posibilitatile financiare, aproape în cazul fiecarei comune s-au facut ajustari. Nu acolo unde au fost cerute cel mult patru. Primarii care nu au raspuns la radiograma au fost luati în seama din oficiu, stabilindu-se ca în comunele lor se vor realiza unul sau doua puturi, în functie de cum va aprecia Ministerul Mediului. Autoritatile judetene sustin ca adîncimea fiecarui foraj va fi între 30 si 50 de metri. Pretul pe care ministerul îl va suporta pentru saparea fiecarui metru liniar este de 200 de euro. La aceasta suma se adauga cheltuielile cu tubulatura, pompa si alte accesorii pe care trebuie sa le aiba orice sursa de apa, valoarea totala ajungînd la circa 3.000 de euro pe put. Cum în judetul Neamt se vrea realizarea a peste 400 de foraje, cheltuielile totale vor ajunge la circa 1,32 milioane de euro.
Se pare, totusi, ca actiunea este una hei-rupista si ca vor fi cumparate întîi potcoavele, iar apoi calul. Mai exact, autoritatile au raspuns cererii ministerului, au stabilit unde se vor face sapaturile, chiar si adîncimea si pretul acestor lucrari, dar nu s-a luat în calcul calitatea apei din pînza freatica, daca aceasta este potabila sau nu. Stelian Mihaila, inginer sef în cadrul Sistemului de Gospodarire a Apelor Neamt, a declarat ca pentru a se constata prezenta sau absenta apei subterane se va face mai întîi un foraj de cercetare, iar apoi, daca se va constata ca debitul este suficient, iar apa este de calitate, se va realiza forajul de explorare. Cei care au sustinut ca macar o astfel de sursa sa se realizeze în fiecare comuna sînt subprefectul Vasile Sendrea si directorul Directiei Agricole, Liviu Bumbu. Acesta din urma a afirmat ca, în felul acesta, se ia o masura de siguranta în cazul în care seceta se va instala în tot judetul.
Comunele cu sisteme de alimentare nu sînt scutite de grija secetei
Ioan Pavaleanu, director la Compania Judeteana Apa Serv, a declarat ca în cele 18 localitati în care compania furnizeaza apa potabila nu exista probleme cu presiunea în retea. Mici disconforturi au fost la Raucesti, dar problema a fost depasita. El a mai precizat ca acolo unde exista retele de apa nu se poate vorbi de faptul ca populatia nu poate fi afectata de seceta, întrucît, la sate, nu toti oamenii s-au bransat. De altfel, nici sistemul nu a fost proiectat pentru alimentarea tuturor locuintelor.
Ioan Rancea, seful Centrului Meteo Piatra Neamt, a declarat ca, în Piatra Neamt, deficitul de apa în sol este de circa o suta de litri pe metru patrat si acesta creste odata cu apropierea de Roman, ori de granita de est a judetului. „Deficitul de apa în sol este în crestere spre estul judetului. Din punct de vedere al precipitatiilor, pîna în noiembrie prognozele sînt sumbre, iar îmbunatatirea rezervelor de apa este putin probabila“, a spus seful Centrului Meteo.
În judetul Neamt sînt circa 43.000 de fîntîni, din care aproximativ 1.100 au secat, iar altele 4.000 au nivelul apei scazut.
|
Autentificare
