Octogenarele, mai longevive decĂŽt batrĂŽnii de aceeasi vĂŽrsta

• anul trecut, au fost cu 1.792 de nemteni mai putini decĂŽt ĂŽn 2005 • situatia se datoreaza sporului natural, conjugat cu sporul migratoriu • la ĂŽnceputul acestui an, ĂŽn Neamt erau mai multe femei decĂŽt barbati •

Populatia judetului Neamt, la data de 1 ianuarie 2007, a fost de 568.808 locuitori, din care 280.670 barbati (49,3%) si 288.138 femei (50,7%). Valorile negative ale sporului natural (diferenta algebrica dintre numarul nascutilor vii si al decedatilor, înregistrata în 2006), conjugate cu cele ale sporului migratoriu (diferenta dintre numarul persoanelor sosite si numarul persoanelor plecate din acelasi teritoriu, în aceeasi perioada), au facut ca populatia judetului Neamt sa se diminueze anul trecut, comparativ cu 2005, cu 1.792 persoane. În anul 2006, în mediul rural, sporul natural a fost pozitiv în doar 22 de localitati, cu valori mai mari în Tamaseni (69 de persoane), Pipirig (39 de persoane), Oniceni (37 de persoane), Pîngarati (16 persoane), aceste localitati fiind caracterizate înca de o natalitate ridicata. În mediul urban, în patru localitati din cinci se înregistreaza spor natural pozitiv - municipiul Piatra Neamt (217 persoane), municipiul Roman (52 de persoane), orasul Tîrgu Neamt (24 de persoane) si orasul Bicaz (11 persoane).
Valori negative ale sporului natural au fost înregistrate în 55 de localitati, mai accentuate în comunele Bîrgaoani (-49 de persoane), Moldoveni (-45 de persoane), Costisa (-41 de persoane), Zanesti (-35 de persoane) si Hangu (-34 de persoane). Schimbarile care au avut loc în dinamica populatiei sînt rezultatul direct al tendintelor înregistrate la nivelul fenomenelor demografice (natalitatii, mortalitatii si migratiei). Vîrsta reprezinta una dintre caracteristicile demografice fundamentale care impune fiecarei persoane un anumit rol în activitatea sociala. Structura pe vîrste a populatiei poarta amprenta caracteristica a unui proces de îmbatrînire demografica, determinat de reducerea absoluta si relativa a populatiei tinere (0-14 ani). În paralel, cresterea sperantei de viata a determinat cresterea numarului si ponderii populatiei vîrstnice, de peste 65 de ani. Structura pe vîrste a populatiei confirma faptul ca procesul de îmbatrînire demografica este mai accentuat în mediul rural, unde ponderea populatiei vîrstnice este mai mare decît cea din mediul urban de 2,5 ori.
Implicatiile sociale si economice ale cresterii rapide, mai ales a segmentului populatiei „foarte batrĂŽni“, de peste 80 de ani, sĂŽnt foarte importante. Daca grupele mai tinere (60-74 de ani) ale populatiei vĂŽrstnice pot fi ĂŽnca active din punct de vedere economic, ele fiind capabile sa se ĂŽntretina singure, cei foarte batrĂŽni, de 75 de ani si peste, mai ales femeile, sĂŽnt tot mai dependenti de ceilalti, necesitĂŽnd suport material si medical special.
Daca la 1 iulie 2005, la 100 de persoane ĂŽn vĂŽrsta de munca (15-64 de ani) reveneau 46,9 persoane tinere (0-14 ani) si vĂŽrstnice, la 1 iulie 2006 raportul a scazut la 46,3, datorita, ĂŽn principal, reducerii populatiei tinere. Si ĂŽn 2006, ĂŽn structura populatiei pe sexe, s-a mentinut o usoara superioritate a populatiei feminine, aspect care nu este specific tuturor grupelor de vĂŽrsta. Ponderea celor doua sexe se egalizeaza ĂŽn grupa de vĂŽrsta 40-44 de ani, dupa care greutatea specifica a populatiei de sex feminin devine preponderenta, ajungĂŽnd sa se dubleze ĂŽn comparatie cu cea masculina, dupa vĂŽrsta de 80 de ani. Structura populatiei pe sexe este de asemenea reliefata si de raportul de masculinitate (numarul persoanelor de sex masculin corespunzator unui efectiv de 100 de persoane de sex feminin) care la 1 iulie 2006 a fost de 97 de barbati la 100 de femei.